Contestații și pensii în discuție
Amână decizia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Apel București a decis să amâne judecarea contestațiilor formulate de avocata AUR, Silvia Uscov, împotriva numirii judecătorilor Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, pentru data de 16 ianuarie 2026. Această dată este semnificativă, deoarece coincide cu pronunțarea Curții Constituționale asupra constituționalității reformei pensiilor magistraților. În acest context, avocata Uscov susține că cei doi judecători nu îndeplinesc cerința de vechime de 18 ani în domeniul juridic, așa cum prevede Constituția.
Numirea lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc a fost efectuată de președintele sectorului 1, Nicușor Dan, și de Senatul României, în special de către PSD. Cererea de contestare a fost înregistrată pe 30 decembrie 2025, iar Curtea de Apel a stabilit o ședință în termen scurt, pe 5 ianuarie 2026. Avocata Uscov a argumentat că absența vechimii legale de 18 ani în activitatea juridică reprezintă o vulnerabilitate semnificativă pentru CCR.
La instanță, apărătorul lui Dacian Dragoș a invocat tardivitatea contestației, însă judecătorii Curții de Apel au respins cererile de amânare formulate de avocați și reprezentanții Administrației Prezidențiale. Astfel, procesul a fost reprogramat pentru 16 ianuarie 2026, dată în care Curtea Constituțională va decide și asupra reformei pensiilor magistraților.
Ana Birchall, fosta ministră a Justiției, a declarat că avocata Uscov „are toate șansele să câștige” contestarea, subliniind că Mihai Busuioc nu îndeplinește condiția de vechime prevăzută de lege. Birchall a adăugat că această situație ridică întrebări cu privire la responsabilitatea celor care au numit judecătorii.
Avocata Uscov a depus contestațiile pe 30 și 31 decembrie, iar termenele scurte acordate de Curtea de Apel București au fost justificate prin legislația care impune soluționarea rapidă a unor astfel de cazuri. Conform unei declarații a instanței, termenele scurte sunt reglementate de lege și nu reprezintă o decizie arbitrară.
Curtea de Apel a explicat că există categorii de dosare care necesită soluționare rapidă, inclusiv cererile de suspendare a unor acte administrative și ordonanțele președințiale. În cazul acestor dosare, termenele pot varia între două și zece zile, iar unele cereri pot fi judecate chiar în aceeași zi.
În privința coincidenței datelor de judecată, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat că Curtea de Apel ar fi putut alege o altă zi pentru a evita suprapunerea, dar că aceasta ar putea fi o situație convenabilă pentru judecătorii CCR. Zegrean a adăugat că, teoretic, nu există nicio problemă în a aștepta, deoarece cele două instanțe pot colabora pentru a respecta termenele.
De asemenea, Zegrean a subliniat că, în opinia sa, nu se va ajunge la o decizie în defavoarea celor doi judecători, sugerând că instanța va putea gestiona situația fără a afecta procesul judiciar.
În concluzie, amânarea deciziei în cazul judecătorilor CCR și coincidența cu pronunțarea asupra pensiilor magistraților ridică întrebări importante despre legalitatea numirilor și despre posibilele implicații pentru sistemul judiciar din România.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru clarificarea acestor aspecte și pentru stabilirea viitorului celor doi judecători contestati.