Avertismentul premierului danez
Un atac al Statelor Unite asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul atât al alianței militare, cât și al „securității post-Al Doilea Război Mondial”, a avertizat premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, după ce Donald Trump a amenințat din nou că va prelua Groenlanda. Potrivit The Guardian, președintele american a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reaprinzând temerile privind o posibilă invazie americană a insulei, care este în mare parte autonomă și parte a regatului Danemarcei. Politica externă și de securitate a Groenlandei continuă să fie controlată de Copenhaga, conform surselor oficiale. Frederiksen a declarat pentru postul danez TV2: „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – asta include NATO și, prin urmare, securitatea post-Al Doilea Război Mondial.”
Comentariile premierului danez au venit după ce premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut o declarație fermă, în care l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și total inacceptabilă”, afirmând: „Destul este destul.” Nielsen a subliniat că „amenințările, presiunea și vorbele despre anexare nu au ce căuta între prieteni”, adăugând că Groenlanda este „deschisă dialogului”, dar acesta trebuie să se desfășoare prin canalele corespunzătoare și conform legilor internaționale.
Frederiksen a mai spus că guvernul danez face tot ce este posibil pentru a preveni un atac asupra Groenlandei, acuzând SUA de aplicarea unei „presiuni inacceptabile”, care constituie un „atac nerezonabil asupra comunității mondiale”. „Nu poți să intri și să preiei o parte din teritoriul altei țări”, a adăugat ea. Premierul danez a menționat că a fost „foarte clară” cu Trump în privința poziției Danemarcei, subliniind că Groenlanda nu dorește să facă parte din SUA.
Uniunea Europeană a reacționat la aceste tensiuni, afirmând că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un stat membru al blocului format din 27 de țări. Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal pentru politica externă a UE, a declarat: „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor.” Această poziție a fost susținută și de vecinii nordici ai Danemarcei, Suedia, Norvegia și Finlanda, premierul suedez Ulf Kristersson afirmând: „Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra problemelor care privesc Danemarca și Groenlanda.”
Vorbind de pe Air Force One, Trump a evitat să răspundă la întrebarea dacă se așteaptă să acționeze în Groenlanda, menționând că va reveni asupra acestui subiect „în 20 de zile”. El a adăugat că Groenlanda este „plină de nave chineze și rusești”, sugerând că SUA au nevoie de insulă din motive de securitate națională și că Danemarca nu va putea face față acestei sarcini. Această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce SUA, China și Rusia se luptă pentru dominarea resurselor și a altor active geopolitice din regiune, în contextul schimbărilor climatice care duc la topirea gheții.
În concluzie, tensiunile dintre SUA și Danemarca cu privire la Groenlanda subliniază riscurile geopolitice crescânde din regiune. Premierul danez a reafirmat angajamentul de a proteja suveranitatea Groenlandei și a avertizat că orice acțiune militară din partea SUA ar putea duce la un colaps al NATO. În acest context, este esențial ca dialogul diplomatic să rămână prioritar pentru a evita escaladarea conflictului.
Această situație rămâne una de maxim interes, având în vedere implicațiile sale asupra securității globale și relațiilor internaționale.