Tensiuni între SUA și Columbia
Președintele SUA, Donald Trump, a lansat acuzații dure la adresa liderului columbian Gustavo Petro, afirmând că acesta "trebuie să-și păzească fundul" din cauza implicării în producția și expedierea de droguri către Statele Unite. Declarația a fost făcută în contextul capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro și a fost raportată de agenția EFE. "Deține fabrici unde produce cocaină. Produce cocaină și o expediază în Statele Unite, așa că trebuie să-și păzească fundul", a declarat Trump, conform declarațiilor sale din cadrul unei conferințe de presă.
Între timp, Departamentul de Stat al SUA a desemnat Clan del Golfo, considerată cea mai mare grupare criminală din Columbia, drept organizație teroristă străină. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunțat marți că organizația are mii de membri și își finanțează activitățile prin traficul de cocaină. Potrivit unui raport al Departamentului de Stat din 2025, această grupare este responsabilă pentru atacuri teroriste împotriva oficialilor publici și a forțelor de ordine din Columbia.
În replică la acuzațiile lui Trump, Gustavo Petro a respins declarațiile și a subliniat că nu este îngrijorat de posibilele reacții ale lui Nicolas Maduro. "Nu sunt deloc îngrijorat", a scris el pe platforma X, răspunzând la un comentariu care sugera că Petro ar trebui să fie îngrijorat de posibilele afirmații ale liderului venezuelean. Columbia a mobilizat forțele armate în urma loviturilor americane asupra Venezuelei, iar Petro a exprimat îngrijorarea față de un posibil aflux de refugiați din calea atacurilor, calificând bombardamentele drept o "agresiune împotriva suveranității".
Conflictul dintre Trump și Petro are o istorie recentă. În decembrie 2025, Trump l-a avertizat pe liderul columbian că ar putea fi "următorul" țintit de presiunea Washingtonului. În aceeași lună, SUA au eliminat Columbia de pe lista țărilor care cooperează în lupta împotriva drogurilor, sancționându-l pe Petro pentru ceea ce au numit un comportament necorespunzător față de traficul de droguri. Petro a răspuns prin a sublinia angajamentul său față de combaterea acestui fenomen, afirmând: "Nu am nimic de ascuns. De 10 ani investighez relațiile dintre politicienii puternici și traficanții de droguri înarmați. Munca mea este democrația pentru popor, egalitatea și pacea".
Fostul senator Gustavo Bolivar, un apropiat al lui Petro, a evidențiat diferențele dintre liderul columbian și Nicolas Maduro, subliniind că Petro a fost ales democratic, fără fraudă. "Petro garantează alegerile din acest an. Dreapta face campanie electorală fără cenzură, iar presa este liberă. În Columbia există democrație", a declarat Bolivar.
Pe lângă Columbia, Trump a menționat și Cuba ca un posibil subiect de discuție în politica mai amplă a SUA în regiune. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că, dacă ar locui în Havana, ar fi "măcar puțin îngrijorat". Rubio, având origini cubaneze, a descris Cuba drept un "dezastru" sub conducerea "bărbaților incompetenți și senili".
Recent, Trump a provocat o dispută diplomatică prin numirea guvernatorului republican al statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special în Groenlanda. Această decizie a stârnit nemulțumirea autorităților daneze, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, catalogând-o drept "profund deranjantă". Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că "numirea unui trimis special nu schimbă nimic pentru noi. Groenlanda aparține groenlandezilor".
Încă din revenirea sa la Casa Albă, Trump și-a reînnoit interesul pentru Groenlanda, invocând poziția strategică și resursele minerale ale insulei. El a afirmat că "avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională, nu pentru minerale", menționând amenințarea navelor chineze și ruse în apele din apropiere.
În concluzie, tensiunile dintre Trump și Petro reflectă o dinamică complexă în relațiile internaționale din America Latină. În timp ce liderul columbian își reafirmă angajamentul față de democrație și pace, presiunea din partea SUA asupra regiunii rămâne o realitate, iar consecințele acestor interacțiuni vor avea un impact semnificativ asupra politicii interne și externe ale Columbiei și asupra stabilității generale a zonei.
Este de așteptat ca discuțiile și presiunea din partea Washingtonului să continue pe parcursul anului 2026, în special în contextul alegerilor care se apropie în Columbia și a tensiunilor regionale crescânde.