Statul român cere despăgubiri de peste 80 milioane euro

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Statul român solicită despăgubiri de peste 80 milioane de euro de la Alstom pentru întârzierile în livrarea trenurilor Coradia Stream. Doar 10 din cele 37 de rame promise au ajuns în țară, iar penalitățile depășesc 415 milioane lei. Disputa a fost adusă în fața arbitrilor comerciali, ceea ce evidențiază problemele din sistemul feroviar românesc.

EN

Brief

The Romanian state is seeking over 80 million euros in damages from Alstom for delays in delivering Coradia Stream trains. Only 10 out of the promised 37 units have arrived, leading to penalties exceeding 415 million lei. The dispute has reached commercial arbitration, highlighting issues within the Romanian railway system.

Statul român cere despăgubiri de peste 80 milioane euro
Sursa foto: digi24.ro

Întârzieri Alstom pe calea ferată

La fix 2 ani de când pe liniile de cale ferată ar fi trebuit să circule 37 de rame Alstom Coradia Stream, în România au ajuns doar 10 unități dintre care doar șase au fost puse în circulație. Penalitățile pentru întârzieri calculate de experții contractați de statul român au depășit pragul de 415 milioane de lei, iar disputa a ajuns pe masa arbitrilor comerciali, potrivit datelor furnizate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară la solicitarea „Adevărul”.

Conform raportului emis de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, întârzierile în livrarea trenurilor Alstom au avut un impact semnificativ asupra transportului feroviar din România. „Este inacceptabil ca un contract de această magnitudine să nu fie respectat, iar călătorii să sufere din cauza întârzierilor”, a declarat Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-o conferință recentă.

Statul român a decis să solicite despăgubiri de peste 80 milioane de euro, o sumă care reflectă nu doar penalitățile, ci și pierderile economice cauzate de lipsa acestor rame în circulație. Potrivit unui raport din 2025 al Institutului Național de Statistică (INS), transportul feroviar a înregistrat o scădere de 15% în utilizare din cauza întârzierilor și a nevoii de modernizare a infrastructurii.

Experți în domeniu, precum Dr. Mihai Ionescu, profesor la Universitatea Politehnica din București, consideră că această situație este un exemplu clar al disfuncționalităților din sistemul de achiziții publice. „Lipsa de transparență și de responsabilitate în contractele publice duce la astfel de probleme. Este esențial ca statul să își protejeze interesele și să ceară despăgubiri atunci când este cazul”, a afirmat Ionescu.

Pe de altă parte, reprezentanții Alstom au declarat că întârzierile au fost cauzate de factori externi, inclusiv dificultăți în lanțul de aprovizionare și probleme logistice. „Ne angajăm să colaborăm cu autoritățile române pentru a rezolva aceste probleme, dar cererile de despăgubire trebuie să fie justificate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

În contextul european, România nu este singura țară care se confruntă cu întârzieri în livrarea de trenuri. Conform datelor Eurostat, în 2024, țările din Uniunea Europeană au înregistrat o medie de 12% întârzieri în livrările de vehicule feroviare, iar state precum Polonia și Ungaria au avut dispute similare cu furnizorii lor.

Disputa dintre statul român și Alstom evidențiază și provocările cu care se confruntă sectorul feroviar din România, care a fost afectat de o infrastructură învechită și de lipsa investițiilor. În unele regiuni, cum ar fi județele Iași și Cluj, pasagerii s-au plâns de condițiile precare și de întârzierile frecvente.

În concluzie, cererea de despăgubiri de peste 80 milioane de euro poate reprezenta un pas important pentru statul român în apărarea intereselor sale, dar și un semnal pentru alte companii care doresc să colaboreze cu autoritățile române. Următorii pași vor include continuarea negocierilor cu Alstom și o evaluare detaliată a impactului întârzierilor asupra transportului feroviar din România.

Această situație subliniază necesitatea reformelor în sectorul feroviar și a unei mai bune gestionări a contractelor publice, astfel încât problemele de acest gen să nu mai apară în viitor.