Anxietăți economice și sociale
La începutul anului 2026, economia, inflația și costurile vieții continuă să fie surse majore de îngrijorare pentru români, conform unui sondaj recent realizat de IRES. Potrivit datelor, peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați în mare sau foarte mare măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic. "Economia este principala sursă de anxietate pentru români în noul an", a declarat directorul IRES, domnul Dan Pălărie, în cadrul unei conferințe de presă.
Pe lângă problemele economice, românii își exprimă îngrijorarea și față de situația politică, atât națională, cât și internațională, cu 49% dintre respondenți considerând că aceste aspecte sunt deosebit de îngrijorătoare. Totodată, sănătatea rămâne o preocupare importantă, 54% dintre români indicând starea de sănătate ca fiind o sursă de anxietate. În contrast, stabilitatea locului de muncă generează o îngrijorare mai redusă, doar 31% dintre respondenți considerând-o o problemă majoră.
Un alt aspect relevant este percepția colectivă asupra anului 2026 comparativ cu perspectiva individuală. Conform sondajului, doar 27% dintre români cred că anul 2026 va aduce îmbunătățiri pentru țară, în timp ce 44% anticipează un an mai rău. Această discrepanță între așteptările individuale și cele colective evidențiază un pesimism profund, 19% dintre respondenți considerând că situația României va rămâne neschimbată.
În ceea ce privește prioritățile pe care românii le așteaptă de la autorități în 2026, reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți ca fiind cea mai urgentă nevoie. Alte cerințe importante includ combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Investițiile în sănătate sunt indicate de 10% dintre respondenți, în timp ce educația și siguranța națională sunt considerate priorități secundare.
Deși românii își exprimă așteptările clare, nivelul de încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona aceste probleme este scăzut. Doar 24% dintre respondenți au declarat că au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani. În contrast, aproximativ 75% nu au încredere în capacitatea Guvernului de a livra rezultate concrete, ceea ce reflectă o ruptură între așteptările populației și percepția asupra eficienței statului.
Sondajul IRES sugerează că românii intră în 2026 cu o ajustare a așteptărilor mai degrabă decât cu o schimbare majoră de stare. În timp ce 2025 a fost perceput ca un an de rezistență, 2026 este văzut ca un an al speranței prudente, centrat pe stabilitate. Aproape 40% dintre români anticipează îmbunătățiri personale, dar pesimismul la nivel național rămâne prevalent.
În concluzie, românii nu cer transformări spectaculoase în 2026, ci mai degrabă o viață mai suportabilă, corectitudine și predictibilitate. Inflația și costurile vieții rămân priorități absolute, iar neîncrederea în capacitatea Guvernului de a face față acestor provocări este un semnal clar pentru autorități. Războiul din Ucraina este, de asemenea, perceput ca un risc de durată, majoritatea românilor neanticipând o soluție rapidă la acest conflict.
În lipsa unor măsuri eficiente, optimismul personal al cetățenilor ar putea rămâne izolat de realitatea colectivă.