Controverse asupra noilor măsuri
Pe 4 ianuarie 2026, avocata Ana-Maria Udriște a reacționat vehement la noile modificări legislative privind concediile medicale, apărute în Monitorul Oficial nr. 1223 din 31 decembrie 2025. Într-o postare pe LinkedIn, ea a subliniat că, conform Ordonanței de urgență nr. 91/2025, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită de stat sau angajator, numind această măsură "ciudată" și ineficientă. "Mi-e scârbă efectiv", a declarat ea, evidențiind caracterul abrupt al schimbărilor adoptate la final de an. Potrivit avocatei, impactul real al acestei legi va fi resimțit de angajați, nu de angajatori, așa cum s-a intenționat.
Ana-Maria Udriște a explicat că, de fapt, concediile medicale de scurtă durată erau deja acoperite de angajatori, fără a afecta semnificativ bugetul de stat. "Aceste zile de concediu medical de scurtă durată erau ORICUM suportate de către angajator", a afirmat ea, subliniind că măsura propusă nu va rezolva problema concediilor fictive, care reprezintă o non-problemă pentru bugetul public. Statisticile de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că majoritatea acestor concedii durează între 1 și 3 zile, având ca motive activități personale minore.
În opinia avocatei, măsura este disproporționată și ineficientă, având consecințe negative pentru angajații vulnerabili. "Aceste modificări nu fac altceva decât să lovească în persoanele vulnerabile", a spus ea, subliniind că cei care contribuie la sistemul de sănătate și au nevoie de concedii medicale vor fi cei mai afectați. De asemenea, ea a menționat că, în ultimii ani, nivelul indemnizațiilor pentru concediile medicale a fost redus, ceea ce a afectat capacitatea multor angajați de a-și permite să stea acasă atunci când sunt bolnavi.
Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat pe 4 ianuarie 2026 că noua măsură are scopul de a reduce concediile medicale fictive. Într-o emisiune la Antena 3, el a susținut că „banii neplătiți pentru prima zi a concediului medical rămân în sistem și nu sunt redirecționați către alte domenii”. Rogobete a adăugat că această practică nu este singulară în Uniunea Europeană, menționând că în țări precum Franța sau Belgia, prima zi de concediu medical nu este plătită.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că, în urma măsurilor similare din anul precedent, s-au economisit în medie 120 de milioane de lei pe lună din concediile medicale de scurtă durată, banii fiind reinvestiți în sistemul de sănătate. "Decizia este de a reduce numărul de concedii medicale de scurtă durată", a declarat el, argumentând că s-a demonstrat că există abuzuri în utilizarea acestor zile.
Această controversă reflectă o tensiune mai largă în politica de sănătate din România, unde angajații vulnerabili se confruntă cu o protecție socială tot mai redusă. Ana-Maria Udriște a subliniat că măsura va agrava dezechilibrul între obligațiile fiscale și protecția efectivă a salariaților, în special în contextul în care indemnizațiile pentru concediile medicale au fost deja diminuate în ultimii ani. Astfel, avocata consideră că introducerea unei zile complet neplătite este o măsură care va afecta și mai mult pe cei care contribuie constant la sistemul de sănătate, dar care au nevoie de sprijin în momentele de vulnerabilitate.
În concluzie, schimbările recente în legislația concediilor medicale ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și justiția acestor măsuri. Este necesară o dezbatere publică mai amplă pentru a evalua impactul real asupra angajaților și pentru a găsi soluții care să protejeze drepturile acestora în fața unor modificări legislative rapide și controversate.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă aceste măsuri vor avea efectele dorite sau dacă, dimpotrivă, vor duce la o deteriorare a condițiilor de muncă pentru angajați.