Antrenamente și raid militar
În noaptea de 3 spre 4 ianuarie 2026, trupele de elită Delta Force ale Armatei Americane au realizat o operațiune militară complexă în Venezuela, culminând cu capturarea președintelui Nicolás Maduro. Potrivit generalului Dan Caine, președintele Statului Major Inter-arme, acțiunea a fost rezultatul unei munci intense de spionaj, care a durat luni de zile, având ca scop obținerea de informații precise despre rutina zilnică a liderului venezuelean. "Aceste informații au fost esențiale pentru succesul misiunii", a declarat Caine într-o conferință de presă.
În august 2025, o echipă clandestină de ofițeri CIA a început monitorizarea lui Maduro, adunând detalii despre locul său de reședință, obiceiurile alimentare și chiar despre animalele sale de companie. Conform unui raport al The New York Times, misiunea a fost extrem de riscantă, având în vedere că ambasada SUA din Venezuela era închisă, iar ofițerii operau fără acoperire diplomatică. Această situație a adus un mare risc, dar și un succes major în obținerea informațiilor necesare.
Pentru a pregăti raidul, Delta Force a repetat extragerea dintr-o replică a complexului lui Maduro, construită de Comandamentul Operațiunilor Speciale Întrunite în Kentucky. "Antrenamentele au fost esențiale pentru a ne asigura că fiecare detaliu al misiunii era perfect", a explicat Caine. Trupele au exersat cum să deschidă uși de oțel în momente tot mai scurte, având un plan meticulos de executare a operațiunii, care a fost programată să minimizeze riscul de victime civile.
Pe fondul tensiunilor crescute, Maduro se muta frecvent între mai multe locații, iar Statele Unite nu aveau întotdeauna informații exacte despre unde se afla. În zilele premergătoare raidului, armata americană a desfășurat un număr tot mai mare de aeronave pentru operațiuni speciale, inclusiv drone și elicoptere de căutare.
În săptămâna dinaintea operațiunii, CIA a avut o acțiune de atac cu drone asupra unei instalații portuare din Venezuela, subliniind angajamentul Statelor Unite de a intensifica presiunea asupra regimului lui Maduro. Conform unui oficial american, Maduro a încercat să evite raidul oferind acces la petrolul venezuelean, însă discuțiile au eșuat, iar liderul venezuelean a rămas ferm pe poziție.
Trump a dat undă verde operațiunii pe 25 decembrie, dar condițiile meteorologice adverse au amânat inițial misiunea. Cu toate acestea, la începutul săptămânii, vremea s-a îmbunătățit, iar planul a fost activat. La ora 22:46, pe 3 ianuarie, Trump a dat ordinul final de declanșare a raidului. "Mult noroc și Dumnezeu să vă ajute", a fost mesajul scurt transmis forțelor de intervenție.
În noaptea operațiunii, peste 150 de aeronave militare au fost mobilizate, inclusiv avioane de vânătoare și drone. Operațiunea a început cu o acțiune cibernetică care a întrerupt curentul electric în Caracas, permițând forțelor americane să se apropie fără a fi detectate. Surpriza a fost menținută până în ultimul moment, iar la ora 1:01, forțele americane au ajuns la reședința lui Maduro.
Un schimb de focuri a avut loc la intrarea în complex, dar forțele Delta Force au reacționat rapid și eficient. Conform declarațiilor lui Trump, Maduro a încercat să se refugieze într-un buncăr, dar s-a predat împreună cu soția sa. În timpul operațiunii, un elicopter a fost lovit, dar a rămas funcțional, iar operațiunea s-a încheiat cu succes fără pierderi de vieți americane.
Capturarea lui Maduro a fost considerată una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni ale Statelor Unite, cu implicații semnificative atât pentru politica internațională, cât și pentru viitorul regimului venezuelean.
Generalul Caine a concluzionat: "A fost o operațiune îndrăzneață, pe care doar Statele Unite o puteau realiza, cerând o precizie absolută în execuție."