Ilie Bolojan, reacție după decizia CCR privind pensiile

Șeful Guvernului, Ilie Bolojan, a exprimat speranța că Curtea Constituțională a României (CCR) va tranșa decizia referitoare la pensiile magistraților pe 16 ianuarie 2026, după trei amânări consecutive. „Sigur că era foarte bine ca Curtea Constituțională să tranșeze cât mai repede posibil orice fel de solicitare legată de constituționalitatea unui proiect de lege. Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână lucrurile. Fără să am date din interior vizavi de ceea ce s-a întâmplat, dar din relatările publice care au fost prezentate în media, pare că pentru a evita luarea unei decizii s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16, în această lună, să se ia o decizie”, a declarat Bolojan.

Premierul a menționat că nu consideră că există o coordonare între cei patru judecători ai CCR și partidul care i-a numit, PSD. „Încerc să evit să potențez conflicte în interior, pentru că vă dați seama, dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare, lucrurile pot fi interpretate. Mă gândesc că pur și simplu a fost o decizie pe care au luat-o, gândindu-se la alte aspecte, nu la o anumită decizie coordonată. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț civic vor prevala”, a mai adăugat acesta.

Primul proiect al Guvernului Bolojan a fost respins de CCR pe 10 decembrie 2025, deoarece nu avea avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Al doilea proiect, asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025, prevede că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum.

„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, se arată în document. Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani, care va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

Este esențial de menționat că această reformă depinde de soarta a 231 de milioane de euro din fonduri europene, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România a comunicat Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025 demersurile necesare pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale, iar răspunsul Comisiei va veni abia în februarie 2026.

Decizia Guvernului Bolojan de a modifica pensiile judecătorilor și procurorilor a generat proteste și greve din partea magistraților, care au amenințat cu blocarea sistemului judiciar. Procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat pe Bolojan că procesele, care deja durează mult, riscă să se prelungească și mai mult, afectând calitatea justiției.

Pe 10 decembrie 2025, CCR a amânat pentru 28 decembrie 2025 luarea unei decizii privind cel de-al doilea proiect al Guvernului Bolojan, contestat la CCR de Înalta Curte. La 28 decembrie, CCR a amânat din nou decizia pentru 29 decembrie, deoarece cei patru judecători numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au părăsit sala și nu s-au mai întors. Pe 29 decembrie, aceștia nu s-au prezentat deloc.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, care este judecător-raportor pentru acest dosar, a anunțat că următorul termen va fi pe 16 ianuarie 2026, la ora 10.00. Curtea Constituțională este alcătuită din 9 judecători, numiți pe un mandat de 9 ani, fără posibilitatea de reînnoire. Trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.

În prezent, PSD are 4 judecători, iar PNL, împreună cu Administrația Prezidențială, au 4 judecători, UDMR având, de asemenea, un judecător. Această distribuție a influenței politice în CCR ridică întrebări privind imparțialitatea deciziilor luate de instanță.

Este important ca acest proces să fie monitorizat atent, având în vedere implicațiile semnificative asupra sistemului judiciar din România.