Contestație la Înalta Curte
Elena Udrea a formulat o contestație la executare în dosarul Hidroelectrica pentru a recupera suma de 900.000 de euro confiscată ca urmare a acuzațiilor din acest dosar. Banii reprezintă valoarea pachetului majoritar de acțiuni la SC Evenimentul zilei și Capital SRL, care în 2011 a făcut obiectul traficului de influență pe care Udrea l-a comis în favoarea omului de afaceri Bogdan Buzăianu. Contestația a fost respinsă de Curtea de Apel București pe 18 decembrie 2025, iar acum va fi judecată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care va lua decizia finală. "Confiscarea, în echivalent în lei se poate face dacă bunul nu mai există, dar este de notorietate faptul că acțiunile Evenimentului zilei și Capital există", a declarat avocatul lui Udrea, susținând că prin confiscarea sumei Udrea este sancționată de două ori.
Reprezentantul Parchetului a arătat, în ședința din 2 decembrie 2025, că nu există nicio contradicție între considerentele hotărârii atacate și măsurile de siguranță dispuse. Potrivit procurorului, suma de 900.000 de euro a fost inclusă în obiectul infracțiunii de spălare a banilor, iar instanța de fond a justificat confiscarea acestei sume. Aceasta a fost parte dintr-o sumă promisă de 5.000.000 de euro, din care Udrea ar fi primit 2.500.000 de euro pentru exercitarea influenței.
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în iunie 2024, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica, ce viza acuzații de trafic de influență și spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari primită de la Buzăianu. Aceeași soluție a fost pronunțată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă. Prescrierea faptelor a fost constatată încă din aprilie 2023, iar instanța supremă a menținut decizia de încetare a procesului penal, stabilind totuși că Udrea trebuie să achite suma de 3,4 milioane euro.
Controversata situație a Elenei Udrea în dosarul Hidroelectrica a stârnit reacții diverse din partea opiniei publice și a experților în drept. Unii susțin că procesul a fost marcat de ambiguități legale, în timp ce alții consideră că deciziile instanțelor au fost corecte, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse.
Pe de altă parte, avocații Elenei Udrea subliniază că confiscarea sumei de bani în locul acțiunilor este un precedent îngrijorător, care ar putea afecta modul în care sunt tratate cazurile similare în viitor. Aceștia argumentează că confiscarea trebuie să reflecte cu exactitate natura bunurilor implicate în infracțiune.
În contextul mai larg al justiției din România, acest caz ridică întrebări asupra eficienței sistemului judiciar și a modului în care sunt gestionate cazurile de corupție. Experții consideră că este esențial ca justiția să acționeze cu transparență și echitate, pentru a menține încrederea publicului în instituțiile statului.
În concluzie, procesul de recuperare a sumei de 900.000 euro de către Elena Udrea va continua să fie monitorizat cu atenție, iar decizia Înaltei Curți va avea implicații semnificative nu doar pentru Udrea, ci și pentru precedentul stabilit în cazuri de corupție.
Rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele luni și ce efecte va avea asupra percepției publicului asupra justiției în România.