Nemulțumiri majore în întreaga țară
Iranul se confruntă de peste trei zile cu proteste extinse la nivel național, declanșate de deteriorarea severă a situației economice, inflația galopantă și prăbușirea monedei naționale. Rialul iranian a atins un minim istoric în raport cu dolarul american, relatează DW și BBC. Mișcările de protest au pornit din Teheran, unde comercianții din Marele Bazar au intrat în grevă, și s-au extins rapid în mai multe orașe, printre care Karaj, Hamedan, Qeshm, Malard, Isfahan, Kermanshah, Shiraz și Yazd. Imagini apărute pe rețelele sociale surprind intervenția forțelor de ordine, care au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanții.
Autoritățile de la Teheran susțin că sunt dispuse să asculte revendicările populației. Guvernul a transmis că „recunoaște protestele” și că va răspunde „cu răbdare”, chiar și în fața unor critici dure. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a cerut ministrului de Interne să inițieze discuții cu reprezentanți ai protestatarilor, în vederea identificării unor soluții „responsabile” la problemele economice. Totodată, acesta a acceptat demisia guvernatorului Băncii Centrale și l-a numit interimar pe ministrul Economiei și Finanțelor.
La manifestații s-au alăturat și studenți iranieni, care au scandat lozinci antiguvernamentale, inclusiv „Moarte dictatorului” — un slogan îndreptat, potrivit BBC, împotriva liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. De asemenea, s-au auzit mesaje de susținere pentru Reza Pahlavi, fiul fostului șah Mohammad Reza Pahlavi, înlăturat de la putere în urma Revoluției Islamice din 1979. „Sunt alături de voi. Victoria va fi a noastră, pentru că lupta noastră este justă și pentru că suntem uniți. Atât timp cât acest regim rămâne la putere, situația economică a țării va continua să se degradeze”, a transmis Reza Pahlavi, moștenitorul ultimului șah iranian, aflat în exil în Statele Unite.
Aceste proteste reprezintă prima manifestare majoră de nemulțumire publică după războiul de 12 zile din luna iunie cu Israelul, conflict care generase, la acel moment, un val de solidaritate patriotică în interiorul Iranului. Economia iraniană se află însă sub o presiune constantă încă din 2018, după reintroducerea sancțiunilor americane, la care s-au adăugat, din septembrie, măsuri restrictive reluate de ONU. În luna decembrie, rata inflației a ajuns la 42,5%.
„Au foarte multe probleme: inflație uriașă, economia este în colaps, situația economică este extrem de slabă și știu că populația este profund nemulțumită”, a declarat președintele SUA, Donald Trump, în cadrul unei întâlniri recente cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Mişcarea a început duminică în capitala Teheran, unde comercianţii şi-au închis magazinele pentru a protesta faţă de hiperinflaţie, deprecierea monedei şi stagnarea economică, înainte de a se extinde către universităţi şi în restul ţării. Joi, au fost semnalate confruntări în oraşe de dimensiuni medii, cu zeci de mii de locuitori. La Lordegan (sud-vest), doi civili au fost ucişi, scrie agenţia Fars. Mai devreme, joi, un membru al forțelor de ordine a fost ucis în timpul confruntărilor, de data aceasta în Kouhdasht (vest).
Potrivit aceleaşi surse, "manifestanţii au început să arunce cu pietre în clădirile administrative, inclusiv sediul guvernatorului, moschee, primărie şi bănci", iar poliţia a folosit gaze lacrimogene. Agenţia relatează despre "pagube importante" şi despre arestarea mai multor persoane calificate drept "lideri" ai protestelor.
Aceste manifestaţii nu sunt însă comparabile, în acest stadiu, cu mişcarea care a zguduit Iranul la sfârşitul anului 2022, după moartea Mahsei Amini, o tânără iraniană arestată pentru un voal presupus purtat necorespunzător.