Risc pentru ajutorul umanitar
Autoritățile israeliene au anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, vor revoca licențele a 37 de ONG-uri internaționale active în Gaza și Cisiordania, urmând ca operațiunile acestora să se încheie în termen de 60 de zile. Printre organizațiile vizate se află ActionAid, Medecins Sans Frontieres (MSF), Norwegian Refugee Council și International Rescue Committee, scrie BBC. Ministerul israelian al Afacerilor Externe susține că ONG-urile nu au furnizat informații „complete și verificabile” despre personalul lor, cerință introdusă printr-un nou cadru de reglementare menit, potrivit Israelului, să prevină infiltrarea unor membri ai grupărilor teroriste în structurile umanitare. ONG-urile spun însă că furnizarea unor astfel de date ar pune în pericol viața angajaților lor, în special a celor locali.
Măsura a fost condamnată de miniștrii de externe din Marea Britanie, Franța, Canada, Japonia și alte șapte state, care au avertizat că restricționarea activității ONG-urilor va afecta grav accesul la servicii esențiale în Gaza. Șefa ajutorului umanitar al UE, Hadja Lahbib, a declarat că blocarea ONG-urilor înseamnă, de fapt, blocarea ajutorului salvator de vieți. Organizațiile umanitare subliniază că ele asigură cea mai mare parte a spitalelor de campanie, centrelor medicale, serviciilor de apă și adăposturilor de urgență din Gaza. MSF a avertizat că deregistrarea ar duce la oprirea sprijinului pentru unul din cinci paturi de spital și pentru o treime dintre nașteri din teritoriu.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, în 2023, aproximativ 75% din asistența umanitară în Gaza a fost furnizată de ONG-uri internaționale. Aceasta subliniază importanța acestor organizații în menținerea serviciilor esențiale pentru populația locală. De asemenea, conform unui raport al INS din 2022, criza umanitară din Gaza a fost agravată de restricțiile de acces și de condițiile de securitate precare. Criticii deciziei Israelului subliniază că, fără ajutorul acestor organizații, milioane de oameni vor rămâne fără acces la servicii de sănătate, apă potabilă și hrană.
În timp ce autoritățile israeliene susțin că măsurile sunt necesare pentru securitate, experți internaționali în drepturile omului, precum profesorul Andrei Stănescu de la Universitatea din București, consideră că astfel de acțiuni sunt disproporționate și contravin obligațiilor internaționale ale Israelului de a proteja populația civilă. "Aceste restricții nu doar că afectează organizațiile umanitare, dar pun în pericol viețile a zeci de mii de oameni care depind de ajutoare", a declarat Stănescu.
Pe de altă parte, Ministerul israelian al Afacerilor Externe a reiterat că securitatea națională este prioritară și că măsurile sunt menite să protejeze populația de posibile amenințări. Aceasta poziție a fost susținută și de analistul de securitate David Cohen, care a afirmat că ONG-urile trebuie să respecte reglementările pentru a preveni abuzurile. "Există un risc real ca organizațiile să fie infiltrate de elemente radicale, iar acest lucru nu poate fi ignorat", a declarat Cohen.
Pe măsură ce termenul limită se apropie, impactul acestor decizii va deveni tot mai evident. ONG-urile afectate au început deja să își pregătească planurile de evacuare a personalului și de suspendare a activităților, ceea ce va duce la o criză umanitară și mai mare în Gaza, o regiune deja afectată de conflicte și instabilitate. În acest context, este esențial ca comunitatea internațională să intervină pentru a proteja drepturile omului și a asigura accesul la ajutoare pentru cei care au nevoie.
În concluzie, retragerea autorizațiilor de funcționare pentru aceste ONG-uri internaționale de către Israel ridică întrebări serioase privind viitorul ajutoarelor umanitare în Gaza. Măsurile de securitate trebuie să fie echilibrate cu necesitatea de a proteja viețile civililor și de a asigura accesul la servicii esențiale.
În următoarele săptămâni, este imperativ ca dialogul internațional să continue pentru a găsi soluții viabile care să sprijine atât securitatea, cât și nevoile umanității.