Extinderea monedei unice, tot mai dificilă
Bulgaria a devenit joi, 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, un moment simbolic pentru Uniunea Europeană, dar care evidențiază și dificultățile majore ale extinderii monedei unice în restul blocului comunitar. În ciuda acestui pas înainte, doar câteva state UE mai rămân în afara euro, iar perspectivele lor de aderare sunt incerte. „Extinderea suplimentară a zonei euro este probabil să fie frânată în viitorul previzibil”, a declarat un analist economic al Comisiei Europene.
România se numără printre țările cu un nivel relativ ridicat de susținere populară pentru moneda unică. Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2025, 59% dintre români sprijină adoptarea euro. Cu toate acestea, obstacolele economice sunt semnificative. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, la 9% din PIB, conform Eurostat. Stabilizarea finanțelor publice ar putea dura ani, iar pe fondul inflației ridicate de 12%, al măsurilor de austeritate și al presiunilor politice înaintea alegerilor din 2028, „subiectul a dispărut în mare parte din dezbaterea publică”, precizează Reuters.
Ungaria înregistrează cel mai mare sprijin pentru euro dintre statele rămase în afara zonei monetare, cu 72%, în ciuda euroscepticismului premierului Viktor Orbán. Totuși, șansele reale pentru aderare sunt limitate. „Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile, aderarea nu este posibilă fără o supermajoritate parlamentară”, a afirmat un expert din cadrul Băncii Naționale a Ungariei, menționând că forintul este înscris în Constituție ca monedă națională.
În Polonia, poziția este și mai tranșantă. Ministrul de finanțe, Andrzej Domański, a declarat că țara este „fericită să aibă propria monedă”, iar liderul opoziției conservatoare, Jarosław Kaczyński, a mers și mai departe, afirmând că „oricine încearcă să introducă euro este un dușman de moarte al Poloniei”. Conform unui sondaj din 2025, 65% dintre polonezi susțin menținerea zlotului.
Cehia, Suedia și Danemarca rămân ferm în afara zonei euro. În Cehia, doar 30% din populație susține moneda unică, iar premierul Andrej Babiš propune chiar consacrarea coroanei în Constituție. Suedia respinge euro din motive politice și istorice, în timp ce Danemarca este singura țară cu drept oficial de neparticipare, indiferent de criteriile economice.
Aderarea Bulgariei este un pas important, dar și o limită vizibilă a proiectului monetar european. În lipsa consensului politic și a convergenței economice, extinderea zonei euro pare, cel puțin pe termen mediu, blocată.
Aceste realități sugerează că, deși dorința de integrare monetară există în rândul unor state, realitățile economice și politice pot constitui obstacole majore în drumul către aderare.