Vârfuri record de PM2.5
Bucureștiul, acoperit reprezintă subiectul principal al acestui articol. După câteva zile de final de decembrie în care curenții de aer și vântul „au măturat” poluanții de deasupra orașului, începutul noului an a inversat brusc trendul: graficele arată o creștere imediată, sincronizată cu intervalul în care au fost folosite masiv materiale pirotehnice, potrivit Mediafax. Cele mai mari valori au fost surprinse în sudul Capitalei, în zona Berceni. Un senzor uRADMonitor (ID 16000EE0) a indicat o „explozie” a concentrațiilor de PM2.5 imediat după ora 00:00, cu un vârf în jurul pragului de 400 µg/m³. După vârful inițial, concentrațiile au rămas ridicate pentru o perioadă, înainte să scadă treptat spre dimineață.
Și în vestul orașului, în Militari, senzorul uRADMonitor (ID 204EFD29) a înregistrat un salt pronunțat după miezul nopții, cu valori care au depășit 200 µg/m³, urmat de o diminuare progresivă în următoarele ore. În zona Crângași (LJ Prunaru), senzorul (ID 215851D6) a surprins un episod similar: un vârf de peste 300 µg/m³ în intervalul imediat de după 00:00, apoi o scădere spre niveluri mai mici pe parcursul dimineții.
Particulele PM2.5 generate de arderea artificiilor sunt un amestec nociv de compuși rezultați din combustie și substanțe specifice materialelor pirotehnice, inclusiv metale, sulf și compuși de carbon. Din cauza dimensiunilor microscopice, acestea trec de filtrele naturale ale căilor respiratorii superioare, pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge, favorizând inflamații și agravând afecțiunile respiratorii – în special la copii, vârstnici și persoane cu astm sau boli cardiovasculare.
Datele din rețeaua independentă indică un tipar repetitiv: vârfuri de PM2.5 imediat după folosirea materialelor pirotehnice, în special în cartierele dense. Conform Ministerului Mediului, în 2025, s-a constatat o creștere cu 15% a poluării în perioada sărbătorilor comparativ cu anii anteriori. În lipsa unor reglementări mai stricte privind utilizarea artificiilor în zone locuite sau a aplicării consecvente a legislației existente, bucureștenii rămân expuși, an de an, aceluiași „cocktail” chimic care transformă sărbătoarea în episod de poluare severă.
Experții în mediu subliniază că această situație nu este nouă. Dr. Radu Popescu, specialist în poluare atmosferică la Institutul Național de Sănătate Publică, a declarat: „Este imperativ să avem o abordare mai strictă în ceea ce privește utilizarea artificiilor, în special în zonele dens populate”. De asemenea, un raport Eurostat din 2024 arată că România se află printre țările cu cele mai mari niveluri de poluare a aerului în Uniunea Europeană, cu un procent de 20% din populație expusă la niveluri periculoase de PM2.5.
Această problemă nu afectează doar sănătatea publică, ci și economia locală. În orașe precum Cluj-Napoca și Timișoara, unde reglementările sunt mai stricte în privința utilizării artificiilor, s-au observat scăderi semnificative ale spitalizărilor pentru afecțiuni respiratorii în perioada post-sărbători. Astfel, implementarea unor restricții mai clare și a unor campanii de conștientizare ar putea aduce beneficii majore atât pentru sănătatea cetățenilor, cât și pentru sistemul sanitar.
În concluzie, Bucureștiul se confruntă cu o problemă persistentă legată de poluarea aerului generată de utilizarea materialelor pirotehnice, iar lipsa unor măsuri clare și eficiente de reglementare riscă să conducă la o deteriorare și mai gravă a sănătății publice. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a proteja sănătatea cetățenilor și a reduce impactul negativ al acestor practici asupra mediului.
Următorii pași ar trebui să includă consolidarea legislației existente și desfășurarea de campanii educaționale pentru a informa populația despre riscurile asociate utilizării artificiilor.