Dezinformare sau realitate?
Presupusul atac asupra reședinței lui Vladimir Putin este o operațiune de dezinformare orchestrată de Moscova, spune Serviciul de Informații Externe al Ucrainei. Potrivit FISU, acțiunea ar fi început luni, la ora locală 17:00, și ar avea ca scop sabotarea înțelegerilor recente dintre președinții Ucrainei și SUA, Volodimir Zelenski și Donald Trump, discutate la întâlnirea din Florida. Rusia susține că Ucraina ar fi încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod folosind 91 de drone. Autoritățile de la Kremlin au prezentat incidentul ca pe o amenințare serioasă la adresa siguranței liderului rus, însă detaliile despre modul în care ar fi fost detectat și interceptat presupusul atac nu au fost prezentate pe larg. Specialiștii în informații și dezinformare, inclusiv FISU, au calificat incidentul drept „fake-ul cu drona”. Aceștia susțin că acuzația nu are baze veridice și că este mai degrabă o „reacție nervoasă a Kremlinului” la progresele diplomatice recente dintre Ucraina și Statele Unite.
Serviciile ucrainene avertizează că Moscova va folosi această operațiune în mai multe scopuri. În primul rând, pentru a justifica o poziție de negociere mai dură, sugerând că Ucraina este o amenințare directă. În al doilea rând, pentru a crea pretextul unor eventuale atacuri militare asupra Ucrainei în perioada sărbătorilor de Anul Nou. Potrivit FISU, operațiunea ar fi fost lansată printr-o declarație a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Mesajul a fost rapid preluat de agenții și instituții media pro-Kremlin, precum TASS și RT. În decurs de două ore, declarațiile au fost amplificate de mai mulți oficiali ruși de rang înalt. Rapiditatea și sincronizarea reacțiilor indică, în opinia FISU, o acțiune coordonată la ordin direct și în baza instrucțiunilor aprobate de administrația prezidențială rusă.
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că nu există elemente concrete care să confirme atacul. Locuitorii regiunii Novgorod nu au raportat incidente cu drone în ziua respectivă. De asemenea, Kremlinul nu a prezentat fragmente de drone, imagini sau înregistrări video care să susțină acuzațiile. FISU atrage atenția și asupra inconsecvențelor din rapoartele Ministerului rus al Apărării, care a modificat de două ori numărul dronelor presupus detectate, de la 18 la 23. Autoritățile de la Kiev amintesc că Moscova a mai folosit astfel de acuzații în trecut. În mai 2023 a fost raportat un presupus atac cu drone asupra Kremlinului. În mai 2025, Rusia a afirmat că elicopterul lui Putin ar fi fost vizat în regiunea Kursk, un incident despre care surse guvernamentale ruse au recunoscut ulterior că nu a fost real.
După anunțul privind presupusul atac, Serghei Lavrov a vorbit despre „represalii” și a declarat că țintele au fost deja stabilite. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, calificând declarația drept „încă o minciună a Federaţiei Ruse”. În paralel cu acuzațiile privind presupusul atac cu drone, propaganda de la Moscova a intensificat tonul. La postul Rossia 1, expertul militar Igor Korotcenko a afirmat că „atacul Kievului înseamnă că Ucraina a declarat oficial război Federaţiei Ruse”. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, și-a exprimat dezamăgirea față de reacțiile unor state care au dat crezare acuzațiilor ruse. „Am fost dezamăgiţi şi îngrijoraţi să vedem declaraţiile Emiratelor Arabe Unite, Indiei şi Pakistanului, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la un atac care nu a avut loc niciodată”, a scris acesta.
Sibiga a subliniat lipsa totală a probelor și a avertizat asupra tacticilor Moscovei. „Rusia are o lungă istorie de afirmaţii false, aceasta fiind tactica sa caracteristică”, a declarat șeful diplomației ucrainene. Rusia a reluat acuzațiile conform cărora Ucraina ar fi încercat să atace cu drone reședința președintelui Vladimir Putin. În acest sens, armata rusă a prezentat un videoclip cu o dronă doborâtă. De partea cealaltă, Kievul susține că videoclipul este fals, transmite Reuters. Ministerul rus al Apărării a făcut publice imagini detaliate care arată un soldat cu fața acoperită, aflat lângă resturile unei drone. Alături de acesta, a fost prezentată o hartă care ilustrează traiectoria exactă a mai multor aparate care ar fi fost lansate de Ucraina în noaptea de duminică spre luni, potrivit autorităților ruse.
Videoclipul a fost prezentat într-o conferință de presă pentru a susține presupusul atac și a contrazice poziția Kievului. Kievul afirmă că Moscova nu a prezentat dovezi care să susțină acuzațiile și că presupusul atac ar fi fost inventat pentru a împiedica progresul negocierilor de pace în Ucraina. În plus, oficialii din mai multe state occidentale au pus la îndoială versiunea Rusiei și au contestat existența unui atac. Videoclipul difuzat de Ministerul Apărării din Rusia îl arată pe generalul-maior Aleksandr Romanenkov explicând modul în care, potrivit Moscovei, Ucraina ar fi vizat una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod.
Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite a ajuns la concluzia că Ucraina nu a vizat nicio reședință folosită de președintele rus Vladimir Putin în presupusul atac cu drone din nordul Rusiei, potrivit unor oficiali americani citați de CNN și NBC News. Evaluarea CIA contrazice direct afirmațiile făcute de liderul de la Kremlin într-o convorbire telefonică recentă cu președintele american Donald Trump, într-un moment extrem de sensibil pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului din Ucraina. Directorul CIA, John Ratcliffe, l-a informat personal pe Donald Trump miercuri asupra concluziilor agenției, potrivit surselor citate. Mesajul transmis Casei Albe a fost clar: serviciile de informații americane nu consideră credibile afirmațiile Rusiei privind un atac ucrainean asupra reședinței de la Valdai a lui Vladimir Putin.
Inițial, Trump a părut să accepte versiunea prezentată de liderul rus. După convorbirea telefonică, președintele american declara că este „foarte supărat” de ceea ce i-a relatat Putin și că situația „nu este bună”, deși a admis că este posibil ca acuzațiile să fie false. „Președintele Putin mi-a spus azi dimineață că s-a întâmplat”, le-a spus Trump reporterilor, exprimându-și îngrijorarea. La doar câteva zile distanță, tonul liderului de la Casa Albă s-a schimbat vizibil. Miercuri, Trump a distribuit pe platforma Truth Social un editorial din New York Post cu un titlu critic la adresa Moscovei, sugerând că Rusia, nu Ucraina, este cea care blochează perspectivele păcii. Editorialul, publicat de un ziar cunoscut pentru poziții în general favorabile lui Trump, ridica semne de întrebare serioase asupra existenței reale a presupusului atac cu drone.
Potrivit evaluării CIA, nu există elemente verificabile care să confirme afirmațiile Kremlinului. De altfel, chiar oficiali ruși au admis implicit lipsa dovezilor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că nu pot fi furnizate probe concrete și a cerut presei internaționale „să creadă pe cuvânt” autoritățile ruse. Ministerul rus al Apărării a susținut că 91 de drone ar fi fost lansate din nordul Ucrainei spre reședința lui Putin din apropierea orașului Valdai, în regiunea Novgorod. Potrivit versiunii Moscovei, o parte ar fi fost interceptate la sute de kilometri distanță, iar restul ar fi fost doborâte în intervalul orar 3:00–8:30 dimineața. Ministerul a publicat inclusiv o hartă cu traiectorii presupuse ale dronelor, fără a explica însă cum s-a stabilit că ținta ar fi fost reședința prezidențială.
Această lipsă de claritate a alimentat scepticismul în rândul oficialilor occidentali și al experților în securitate, care au subliniat că atacurile reale cu drone sunt, de regulă, însoțite de dovezi clare, imagini, relatări locale și activitate intensă a apărării antiaeriene. Afirmația lui Putin a venit la scurt timp după ce Trump se întâlnise cu Volodimir Zelenski la Mar-a-Lago, unde liderul american se declarase optimist cu privire la progresele înregistrate în discuțiile pentru o eventuală pace. În acest context, mai mulți oficiali europeni au avertizat că episodul ar putea reprezenta o tentativă deliberată a Moscovei de a sabota negocierile, mutând vina asupra Kievului. Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a calificat afirmația Rusiei drept o „distragere deliberată a atenției”, menită să complice eforturile diplomatice aflate în desfășurare. În paralel, Kremlinul a anunțat că poziția Rusiei în negocierile de pace „se va înăspri”, invocând presupusul atac drept justificare pentru o atitudine mai inflexibilă. Președintele ucrainean a respins categoric acuzațiile Moscovei, descriindu-le drept o invenție menită să justifice noi atacuri asupra Ucrainei. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Zelenski a acuzat Rusia că „folosește declarații periculoase pentru a submina realizările diplomatice comune” cu echipa lui Trump. El a avertizat că această narațiune ar putea servi drept pretext pentru escaladări militare suplimentare, inclusiv lovituri asupra Kievului.
În discursul de Anul Nou, liderul ucrainean a sugerat, cu o notă de regret, că există încă actori internaționali dispuși să creadă versiunea Kremlinului, în ciuda lipsei de dovezi și a istoricului de dezinformare al Moscovei.