Obiceiuri pentru prosperitate
Superstițiile din noaptea dintre ani sunt multe și diverse. Unii poartă lenjerie roșie de Revelion, alții mănâncă 12 boabe de struguri, iar cei care își doresc să se strecoare cu mai multă ușurință printre obstacole consumă pește. De asemenea, Sorcova, Plugușorul sau mersul cu Capra și Ursul sunt tradițiile care se respectă cu sfințenie în România.
În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, asta dacă vrem să stăm bine la capitolul financiar și să nu atragem sărăcia. Cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneș tot anul, se spune în popor. De asemenea, în prima zi din noul an e de preferat să îți treacă pragul pentru prima dată un bărbat, nu o femeie, asta ca să îți meargă bine la toate capitolele.
Ba mai mult, în noaptea de Anul Nou e bine să ai întotdeauna bani la tine, dar să nu împrumuți pe nimeni. Este bine să mai și bijuterii scumpe sau cardul bancar în buzunar, mai ales dacă încă mai are sume de bani pe el.
Plugușorul este unul dintre cele mai vechi și importante obiceiuri românești din noaptea de Anul Nou. Se urează de belșug, prosperitate și rod bogat în noul an. Acest obicei are origini străvechi. În trecut, gospodarii considerau că primirea celor care vin cu Plugușorul aduce noroc, iar refuzul poate atrage ghinionul.
„Uratul cu plugul sau cu plugușorul practicat de copii și de feciori în grupuri separate implică uneori prezența fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întrunește trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, plugușorul povestește despre nașterea pâinii la care participă succesiv aproape toți membrii comunității, iar în cele din urmă colacul este împărțit tuturor”, scrie Șerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.
Mersul cu Sorcova pe 1 ianuarie a devenit deja o tradiție. Acest obicei este întâlnit în aproape toate regiunile. Copiii merg din casă în casă pentru a ura gazdelor sănătate, belșug și viață lungă. Urarea este spusă pe un ton vesel, într-un gest simbolic de transmitere a energiei și a norocului pentru noul an.
Mersul cu Capra este un obicei popular românesc practicat în perioada sărbătorilor de iarnă, în special în noaptea de Anul Nou. Capra era considerată un animal sacru, simbol al rodniciei câmpurilor și al prosperității gospodăriei. De-a lungul timpului, tradiția s-a îmbinat cu elemente creștine și s-a transmis din generație în generație. Tinerii se îmbracă în haine populare, au clopote, bâte sau fluiere. Se spune că masca alungă spiritele rele și aduce noroc.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați de curând însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.
Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.
În ultima zi din an, dar și în prima zi a Anului Nou, este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă – nici măcar gunoiul, deoarece, se spune, odată cu el aruncăm afară din casă și norocul. Totodată, oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, ei vor rămâne datori întreg anul.
Conform tradiției populare, la miezul nopții dintre ani, uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi să iasă și Anului Nou să intre. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă și ceva roșu, dar și să aibă în buzunar niște bani. O altă credință populară spune că de Anul Nou este bine să se mănânce pește, pentru a avea o trecere lină și ușoară prin anul ce urmează, precum cea a peștelui prin apă.
La petrecerea de revelion nu avem voie să purtăm culoarea galben. Aceasta aduce ghinion și vrajbă. De asemenea, Anul Nou nu trebuie să ne găsească supărați. Dacă aveam vreo dispută cu cineva, aceasta ar trebui rezolvată până în miezul nopții.
Dacă vom intra în noul an certați, atunci tot anul o să fie presărat cu numeroase conflicte.