Modificări esențiale în legislație
Anul 2026 va aduce schimbări fiscale semnificative pentru companiile din România, printre care se numără reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% și o cotă unică de impozitare de 1% pentru microîntreprinderi. Aceste modificări sunt reglementate prin Legea nr. 296/2023, care a fost adoptată recent. Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste măsuri sunt menite să sprijine mediul de afaceri și să stimuleze dezvoltarea economică. "Scopul acestor schimbări este de a crea un climat fiscal mai favorabil pentru companii, în special pentru cele mici și mijlocii", a declarat ministrul de resort, Marcel Boloș.
Conform noilor reglementări, IMCA se va aplica contribuabililor care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent și al căror impozit pe profit este mai mic decât impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri. Aceștia vor fi obligați să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim. În plus, toate companiile vor trebui să dețină un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului pe întreaga durată a activității. Persoanele juridice nou-înființate vor avea un termen de 60 de zile lucrătoare pentru a deschide acest cont.
În cazul în care un contribuabil nu deține un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului, și nu depune situațiile financiare anuale în termen de cinci luni, acesta va fi declarat inactiv. De asemenea, contribuabilii care nu se reactivează în termen de un an de la data la care au fost declarați inactivi, sau care au o inactivitate mai mare de trei ani, vor fi dizolvați. Potrivit PwC, Pachetul 2 de măsuri fiscale introduce și noi motive pentru dizolvarea contribuabililor inactivi, inclusiv aceia care nu au obligații fiscale restante.
Modificarea eșalonării la plată este o altă măsură importantă prevăzută pentru 2026. Aceasta va impune obligația prezentării unui contract de fideiusiune. "Pentru persoanele juridice, contractul de fideiusiune trebuie să fie încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii reali ai debitorului", explică PwC. În cazul persoanelor fizice, fideiusorul trebuie să fie o persoană capabilă care deține bunuri suficiente în România. Instituțiile publice sunt exceptate de la această regulă.
De asemenea, pentru eșalonarea simplificată se vor aplica praguri maxime pentru datorii, acestea fiind de 100.000 lei pentru persoanele fizice și 400.000 lei pentru persoanele juridice. Această modificare are ca scop reducerea numărului de contribuabili care pot beneficia de eșalonare simplificată. O altă condiție impusă este ca societățile să aibă o vechime de cel puțin 12 luni pentru a putea depune cererea.
O altă schimbare majoră prevede majorarea capitalului social pentru societățile cu răspundere limitată (SRL-uri), în funcție de cifra de afaceri netă. Astfel, capitalul social va trebui să fie de 5.000 lei pentru SRL-urile cu o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei sau de 500 lei pentru cele nou înființate sau cu cifră de afaceri anuală sub 400.000 lei. Companiile vor avea obligația de a-și majora capitalul social până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete. "În cazul diminuării cifrei de afaceri nete, valoarea capitalului social rămâne nemodificată, cu excepția cazului în care SRL-ul este transformat într-o societate de altă formă", subliniază PwC.
Aceste modificări fiscale vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România, în special asupra micilor antreprenori care vor beneficia de o impozitare redusă. Totuși, este esențial ca angajatorii să se familiarizeze cu noile reglementări și să se asigure că respectă termenii legali pentru a evita eventualele penalități. Este de așteptat ca aceste măsuri să fie discutate în continuare de către experți și autoritățile fiscale pentru a se clarifica toate aspectele legate de implementarea lor.
În concluzie, schimbările fiscale din 2026, cum ar fi reducerea impozitului minim și obligația de a avea un cont de plăți, reprezintă o oportunitate pentru companiile din România, dar impun și responsabilități suplimentare. Este crucial ca angajatorii să fie pregătiți pentru aceste modificări și să își adapteze strategia de afaceri în consecință.
Monitorizarea continuării discuțiilor pe această temă va fi esențială pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestor reglementări.