Negocieri în impas
Moscova susține că un val de drone ar fi vizat reședința lui Vladimir Putin imediat după negocierile de pace dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, desfășurate pe 29 decembrie 2025. Impozanta reședință, situată pe malul lacului Vaidai din regiunea Novgorod, la aproximativ 300 de kilometri de Sankt Petersburg, este considerată un punct strategic. Conform imaginilor din satelit publicate în vara anului 2025, reședința dispune de cele mai moderne sisteme de apărare aeriană, inclusiv 12 sisteme anti-rachete și anti-dronă. Aceasta este o fortăreață extinsă pe sute de hectare, accesibilă doar agenților serviciilor de securitate federale.
Rusia a afirmat că dronele ucrainene ar fi parcurs peste 1.200 de kilometri pentru a ajunge la reședința lui Putin, dar nu a furnizat dovezi concludente ale atacului. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: "Nu cred că avem nevoie de dovezi dacă este efectuat un atac atât de mare cu drone. Acesta este un act terorist care vizează perturbarea procesului de negocieri." În contrast, Donald Trump a criticat Ucraina, afirmând că atacul asupra reședinței lui Putin este imprudent.
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a respins acuzațiile, numindu-le minciuni tipice ale Rusiei. Analiștii militari sunt sceptici în privința unui atac real, având în vedere că dronele ucrainene sunt frecvent folosite pentru a viza infrastructura energetică din apropierea Sankt Petersburgului. Mick Mulroy, analist militar, a declarat: "Este mai mult despre îngrijorarea Rusiei că Statele Unite și Ucraina se apropie de o poziție comună în privința propunerii de pace."
Zelenski a subliniat că pentru a ajunge la un plan de pace, trebuie rezolvat un singur capitol - pretențiile teritoriale. "Nu am încredere în Putin și nu voi avea niciodată. Obiectivul lui a fost să ocupe tot teritoriul nostru. Vreau dovezi că nu va mai încerca asta", a afirmat el.
În răspuns la presupusul atac, Rusia a mutat rachete hipersonice în Belarus, capabile să transporte focoase nucleare, având o rază de acțiune care le permite să ajungă oriunde în Europa în câteva minute. Aceste acțiuni indică o escaladare a tensiunilor între Rusia și Ucraina, iar Moscova a avertizat că poziția sa în negocierile de pace va deveni mai dură.
Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a exprimat scepticism față de afirmațiile Rusiei, așteptând informații de la serviciile de informații americane. El a subliniat că nu este clar dacă incidentul a avut loc și a considerat că este nepotrivit să se facă astfel de acuzații într-un moment în care se discută despre un posibil acord de pace. Oficialii ruși susțin că Ucraina ar fi lansat 91 de drone, dar nu au prezentat dovezi care să susțină aceste afirmații.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia nu a furnizat dovezi deoarece acestea nu există. Acesta a cerut comunității internaționale să nu cedeze manipulărilor Moscovei. De asemenea, guvernul Germaniei a exprimat temeri că Rusia ar putea folosi acest incident ca pretext pentru a escalada conflictul. Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul împărtășește îngrijorările Ucrainei cu privire la riscurile unei escaladări militare.
Analiștii occidentali concluzionează că nu există dovezi care să confirme un atac cu peste 90 de drone asupra reședinței lui Putin din Valdai, sugerând că este vorba despre o campanie de dezinformare menită să justifice o intensificare a atacurilor rusești și să blocheze negocierile de pace. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că acuzațiile Rusiei subminează eforturile de pace și și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina.
Această situație complicată subliniază tensiunile crescânde dintre Rusia și Ucraina și impactul pe care aceste acuzații îl pot avea asupra negocierilor de pace.
Cu toate acestea, în absența unor dovezi clare, rămâne de văzut cum va evolua situația în perioada următoare.