Maia Sandu, Liderul Mondial al Anului 2025

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a fost desemnată „Liderul Mondial al Anului 2025” de The Telegraph, recunoaștere care subliniază eforturile ei de a proteja democrația în fața amenințărilor externe. Cu un salariu lunar modest și înfruntând atacuri informaționale din partea Rusiei, Sandu a reușit să câștige alegerile și să mențină majoritatea parlamentară prin Partidul Acțiune și Solidaritate. Recunoașterea sa evidențiază importanța rolului Moldovei în contextul geopolitic european.

EN

Brief

Moldovan President Maia Sandu has been named 'World Leader of the Year 2025' by The Telegraph, highlighting her efforts to defend democracy amidst external threats. With a modest salary and facing Russian disinformation campaigns, Sandu has successfully secured elections and maintained parliamentary majority through her party. Her recognition underscores Moldova's critical role in the European geopolitical landscape.

Maia Sandu, Liderul Mondial al Anului 2025
Sursa foto: hotnews.ro

Recunoaștere internațională

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost desemnată „Liderul Mondial al Anului 2025” de publicația britanică The Telegraph. „Liderul pe care Putin nu a reușit să-l frângă” este titlul pe care jurnaliștii britanici l-au dat Maiei Sandu. „Maia Sandu este desemnată de The Telegraph Liderul Mondial al Anului, după ce a sfidat Kremlinul și a transformat Republica Moldova într-o linie de front a democrației europene. (…) Poate că este cel mai sărac șef de stat din lume. Însă, într-un an în care decența a fost supusă unor încercări constante, Maia Sandu s-a dovedit a fi cel mai puternic apărător al acesteia”, notează The Telegraph.

Publicația mai subliniază că salariul Maiei Sandu este mai puțin de £1,000 lunar, un aspect pe care președinta l-a menționat în mai multe interviuri, aducând în discuție economiile pe care le-a acumulat în perioada în care a lucrat la Banca Mondială. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat ca și consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington.

The Telegraph se referă de asemenea la atacul informațional fără precedent al Federației Ruse în preajma alegerilor prezidențiale din anul trecut și celor parlamentare din 28 septembrie 2025. Pe lângă acțiuni de dezinformare, au existat mai multe scheme de corupere electorală prin rețeaua lui Ilan Șor, un oligarh fugar condamnat la 15 ani de închisoare pentru spălare de bani de scară largă.

Ca urmare a acțiunilor structurilor de drept din Republica Moldova, „gruparea lui Șor” a fost destructurată, iar Ilan Șor a anunțat retragerea sa din politică, la aproape două luni după alegerile parlamentare.

În urma scrutinului parlamentar din toamna acestui an, Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2015 de Maia Sandu, a obținut 53 din 101 de mandate în Parlamentul Republicii Moldova. Campania pentru aceste alegeri a fost marcată de scandaluri și dezvăluiri din investigații jurnalistice referitoare la implicarea Rusiei în finanțarea unor candidați.

Moldova poate părea o țară mică și îndepărtată, dar pentru Putin, fosta republică sovietică nu este doar o parte a lumii vorbitoare de limbă rusă, ci o piesă de șah geopolitică crucială. Învecinată cu România la vest și Ucraina la est, o Moldovă flexibilă ar deschide o nouă axă de presiune asupra Kievului și ar testa un flanc vulnerabil al NATO. În 2025, președinta Maia Sandu a înfruntat această amenințare și a oferit Europei un rar moment de încurajare.

Publicația The Telegraph a așezat-o pe Maia Sandu pe primul loc în topul liderilor mondiali pentru 2025, menționând cum Kremlinul a încercat, fără succes, să o înfrângă la urne de trei ori în ultimele 14 luni. De fiecare dată, Maia Sandu a câștigat, asigurându-și realegerea pentru un al doilea mandat prezidențial și susținând un referendum care a confirmat dorința Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană.

Dacă Maia Sandu ar fi dat greș în alegerile din acest an, rolul ei s-ar fi redus la o figură simbolică, iar un guvern pro-rus ar fi putut amenința viitorul democratic al Moldovei. Consecințele pentru Ucraina ar fi fost grave, izolând-o și mai mult printre fostele state sovietice. Serviciile de informații occidentale sugerează că liderul de la Kremlin spera la un guvern prietenos la Chișinău, care să permită desfășurarea de trupe ruse în Transnistria, o regiune separatistă susținută de Moscova, care are o frontieră lungă cu Ucraina.

O astfel de mișcare ar fi pus în pericol Odesa, cel mai mare port și linie de salvare maritimă a Ucrainei. „Dacă Rusia ar fi câștigat alegerile, ar fi însemnat că Rusia ar fi condus țara”, a declarat Maia Sandu.

În plus, campania rusească nu a avut ca scop doar abaterea Moldovei de la calea sa pro-europeană, ci a vizat și deschiderea unei uși din spate către Ucraina. Scopul final al lui Putin, consideră Maia Sandu, este transformarea Moldovei într-un laborator de război hibrid, testând tactici care ar putea fi utilizate pentru a interveni și manipula alegerile în întreaga Europă.

„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode de atac hibrid ale Rusiei”, afirmă ea. „Dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările aflate în prima linie a luptei pentru democrație.”

Maia Sandu avertizează că, având în vedere ascensiunea Rusiei, este crucial ca statele europene să învețe cum să-și protejeze procesele electorale împotriva interferențelor Kremlinului. Ea se așteaptă la dezinformare, manipulare cu inteligența artificială, atacuri cibernetice și încercări de a provoca violență, toate finanțate cu bani greu de urmărit, ascunși în portofele de criptomonede.

În concluzie, recunoașterea Maiei Sandu ca „Liderul Mondial al Anului 2025” de către The Telegraph subliniază nu doar determinarea sa în fața provocărilor externe, ci și importanța rolului său în consolidarea democrației în Moldova și în Europa.

Pe măsură ce țara se îndreaptă spre viitor, este esențial ca eforturile de sprijin și consolidare a democrației să continue, având în vedere amenințările persistente la adresa stabilității regionale și a integrității proceselor electorale.