Acuzații și respingeri reciproce
Moscova schimbă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rusia anunță că își va revizui poziția de negociere după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina de un presupus atac cu drone asupra reședinței oficiale a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Kievul respinge categoric acuzațiile, pe care le califică drept o nouă tentativă de manipulare menită să submineze eforturile diplomatice în curs.
Potrivit agenției Interfax, Serghei Lavrov a declarat că, în noaptea de 28 spre 29 decembrie, forțele ucrainene ar fi lansat 91 de drone cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale. Oficialul rus a susținut că toate aparatele au fost interceptate de apărarea antiaeriană și că nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale. Nu este clar dacă Vladimir Putin se afla în acel moment la reședință.
„Astfel de acțiuni iresponsabile nu vor rămâne fără răspuns”, a avertizat Lavrov, afirmând că țintele și calendarul unor eventuale lovituri de represalii ar fi fost deja stabilite. În același timp, șeful diplomației ruse a precizat că Moscova nu intenționează să se retragă din dialogul cu Statele Unite, dar că poziția sa de negociere va fi „revizuită”, invocând ceea ce a numit „transformarea finală a regimului de la Kiev într-un regim de terorism de stat”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzațiile, catalogându-le drept „o nouă rundă de minciuni”. Într-un mesaj public, liderul de la Kiev a susținut că Moscova încearcă să saboteze progresele obținute în discuțiile de pace cu Statele Unite și să creeze un pretext pentru intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, inclusiv asupra clădirilor guvernamentale din capitală.
„Această poveste despre un presupus atac asupra reședinței este o fabricație menită să justifice noi lovituri și refuzul Rusiei de a face pași reali spre încheierea războiului”, a transmis Zelenski, avertizând că Rusia a recurs în trecut la tactici similare.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, a cerut liderilor internaționali să condamne ceea ce a numit „manipulările Moscovei”, afirmând că Rusia urmează „tactica obișnuită de a acuza adversarul de ceea ce face sau plănuiește să facă ea însăși”. Acuzațiile Moscovei apar într-un moment sensibil al negocierilor, după ce președintele american Donald Trump a vorbit despre progrese în demersurile de pace, în urma discuțiilor recente cu Volodimir Zelenski.
Trump a declarat că nu privește cu ochi buni informațiile privind un posibil atac asupra reședinței lui Putin, precizând că liderul de la Kremlin l-a informat despre acest episod într-o convorbire telefonică. „Nu-mi place deloc. Nu este un moment potrivit pentru așa ceva”, a spus Trump, lăsând totuși deschisă posibilitatea ca informațiile furnizate de Moscova să fie verificate.
În pofida contactelor diplomatice intense, rămân blocaje majore în negocieri, în special în ceea ce privește controlul regiunii Donbas. Rusia cere ca Ucraina să cedeze teritoriile aflate încă sub controlul său, în timp ce Kievul susține că orice concesie teritorială ar putea avea loc doar în urma unui referendum, organizat în condiții de securitate, după un armistițiu temporar – variantă respinsă până acum de Kremlin.
În acest context, Kievul acuză Moscova că folosește amenințările și declarațiile alarmiste pentru a întârzia sau deraia procesul de pace, în timp ce Rusia susține că Ucraina este cea care escaladează deliberat conflictul.
Declarațiile venite din partea Kremlinului indică o schimbare de ton în privința discuțiilor de pace pentru Ucraina, după ce autoritățile ruse au susținut că reședința prezidențială din regiunea Novgorod ar fi fost vizată de drone lansate de Ucraina. Potrivit relatărilor agenției Reuters, oficialii ruși susțin că episodul va influența direct modul în care Moscova va aborda eventualele negocieri privind oprirea războiului.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a acuzat că atacul ar fi avut ca obiectiv blocarea oricărei încercări de dialog. „Această acţiune teroristă are ca scop blocarea procesului de negociere”, a transmis el, adăugând că „Consecinţa diplomatică va fi înăsprirea poziţiei de negociere a Federaţiei Ruse”. Reprezentantul Kremlinului a mai avertizat că armata rusă știe cum și când să reacționeze.
De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ferm acuzațiile, spunând că acestea nu reprezintă altceva decât o încercare de a justifica noi atacuri și prelungirea conflictului. El a catalogat afirmațiile Moscovei drept „o altă rundă de minciuni”.
Peskov a comentat și faptul că Ucraina neagă implicarea, reproșând totodată presei occidentale modul în care reflectă declarațiile Kievului. „Vedem că Zelenski însuşi încearcă să nege acest lucru, iar multe mass-media occidentale, aliniindu-se regimului de la Kiev, încep să răspândească ideea că acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Peskov. „Aceasta este o afirmaţie complet smintită”, a adăugat el.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să precizeze unde se afla Vladimir Putin în momentul incidentului, argumentând că asemenea amănunte nu ar trebui să fie publice în contextul actual.
Întrebat dacă există dovezi materiale referitoare la atac, Peskov a susținut că dronele ar fi fost doborâte de apărarea aeriană, iar resturile țin deja de competența Ministerului Apărării.
În spațiul internațional, subiectul a ridicat semne de întrebare. Întrebat de Franceinfo, fostul ambasador al Franței în Rusia, Jean de Gliniasty, s-a arătat prudent în evaluări. El a explicat că situația este încă neclară, evocând „un fel de ceaţă de război”, în care Rusia acuză, iar Ucraina neagă, scenariu frecvent în acest conflict.
Diplomatul a apreciat că un astfel de episod poate avantaja Rusia, întrucât îi oferă prilejul de a-și justifica o poziție mai dură, pentru a „câştiga timp”. Tot el a atras atenția asupra reacției lui Donald Trump, remarcând că dacă fostul președinte american se arată nemulțumit, acest lucru devine relevant, întrucât „aceste 91 de drone sunt vizibile din satelit”, ceea ce ar presupune că serviciile occidentale au detectat aparatele.
Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a anunțat că marți a fost programată o nouă convorbire între șefii de guvern.
„La ora 11 (12:00, ora României), premierul Donald Tusk va participa la o nouă discuţie a liderilor europeni pe tema Ucrainei”, a transmis Adam Szlapka pe X, fără a furniza alte detalii.