Guvernul acuzat de monopol pe piața muncitorilor străini

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională acuză Guvernul României de instaurarea unui monopol în recrutarea muncitorilor străini printr-o Ordonanță de Urgență publicată recent. Aceasta ar putea afecta negativ concurența și drepturile lucrătorilor, crescând riscurile de migrație ilegală și muncă la negru. Agențiile de recrutare cer urgent retragerea sau rescrierea proiectului de OUG, invocând încălcarea legislației și principii constituționale.

EN

Brief

The International Recruitment Agencies Association accuses the Romanian government of establishing a monopoly in the recruitment of foreign workers through a recently published emergency ordinance. This could negatively impact competition and workers' rights, increasing risks of illegal migration and undeclared work. Recruitment agencies urgently call for the withdrawal or rewriting of the draft emergency ordinance, citing violations of legislation and constitutional principles.

Guvernul acuzat de monopol pe piața muncitorilor străini
Sursa foto: hotnews.ro

Controversa OUG recentă

Asociația Agențiilor de Recrutare Internațională acuză Guvernul României că pregătește instaurarea unui monopol în domeniul furnizării de muncitori străini, printr-o Ordonanță de Urgență publicată în transparență decizională pe 23 decembrie 2025. Proiectul de OUG ar urma să concentreze recrutarea forței de muncă non-UE în mâinile câtorva firme private, afectând peste 20.000 de angajatori și cel puțin 100.000 de muncitori străini anual. „Această ordonanță nu este o reformă, ci o lovitură directă adusă economiei de piață, concurenței loiale și drepturilor lucrătorilor migranți”, a declarat președintele asociației, Ion Popescu, într-un comunicat de presă.

Reamintim că Executivul a lansat în dezbatere publică, înainte de Crăciun, un proiect de ordonanță de urgență privind angajarea lucrătorilor străini. Principala prevedere este digitalizarea completă a proceselor prin platforma națională WorkinRomania.gov.ro, care va deveni punct unic de interacțiune între angajatori, agenții de plasare și instituțiile statului.

Potrivit agențiilor de recrutare, măsura nu reprezintă o reformă, ci afectează grav concurența. Proiectul de OUG elimină practic posibilitatea angajării directe a muncitorilor străini de către firmele românești, obligând angajatorii să apeleze exclusiv la agenții de plasare autorizate, care trebuie să îndeplinească condiții financiare extrem de restrictive.

Orice altă formă de „plasare” a lucrătorilor non-UE, în afara acestor agenții, va fi sancționată cu amenzi cuprinse între 25.000 și 40.000 de lei pentru fiecare lucrător. Aceasta va face ca recrutarea directă sau prin agenții mici și de nișă să devină aproape imposibilă, conform asociației.

Una dintre cele mai contestate prevederi ale proiectului este introducerea unui depozit obligatoriu de 200.000 de euro pentru agențiile care plasează până la 1.000 de lucrători străini, sumă care crește cu încă 100.000 de euro pentru fiecare nouă tranșă de 1.000 de persoane. Banii ar urma să fie blocați permanent la Trezorerie și utilizați inclusiv pentru plata amenzilor. Reprezentanții pieței susțin că măsura nu este corelată cu un risc real și exclude automat firmele mici și mijlocii.

Conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor pentru anul 2024, mai puțin de 3–4 firme de recrutare au avut o cifră de afaceri care să depășească 200.000 de euro, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea unui astfel de depozit. În aceste condiții, agențiile avertizează că pe piață ar rămâne doar 3–5 operatori foarte mari, care controlează deja majoritatea muncitorilor necalificați asiatici și colaborează cu marile corporații.

Asociația susține că ordonanța ar putea duce la creșterea numărului de muncitori necalificați care folosesc România ca țară de tranzit către state vest-europene precum Germania, Austria sau Italia. Aceasta este o problemă semnalată constant de partenerii europeni ai României și invocată inclusiv în contextul blocării aderării la spațiul Schengen.

În plus, limitarea drastică a concurenței riscă să încurajeze practicile informale și munca la negru, exact opusul scopului declarat al reglementării. Un alt punct criticat este că depozitul de 200.000 de euro poate fi executat pentru situații care nu țin de controlul agențiilor, precum refuzuri sau anulări de vize, decizii de îndepărtare luate de autorități, neprezentarea lucrătorilor sau părăsirea locului de muncă.

„Statul decide, angajatorul decide, muncitorul decide și agenția plătește”, susțin reprezentanții domeniului, care consideră că responsabilitatea este transferată abuziv către intermediari. Articolul 37 din proiectul de OUG este descris drept unul dintre cele mai controversate, întrucât permite anularea sau golirea de efecte a dosarelor depuse corect în baza legislației anterioare.

Agențiile vorbesc despre o formă de retroactivitate mascată, care subminează încrederea în stabilitatea cadrului legal. Proiectul obligă agențiile să efectueze vizite periodice la angajatori, să verifice condițiile de muncă și cazare și să raporteze neregulile, suportând consecințele în cazul unor probleme.

În opinia acestora, statul transferă către entități private atribuții care aparțin Inspecției Muncii, IGI și altor instituții publice, fără a renunța însă la prerogativele de sancționare. În aceste condiții, agențiile de recrutare solicită retragerea sau rescrierea completă a proiectului de OUG, precum și trimiterea acestuia la Consiliul Concurenței și consultarea Comisiei Europene.

În concluzie, asociația consideră că proiectul de OUG, în forma actuală, nu consolidează protecția lucrătorilor străini și nu creează un cadru echilibrat pentru angajatori și agenții de plasare. Dimpotrivă, introduce instabilitate legislativă, transferă abuziv responsabilități ale statului către entități private și generează premisele extinderii muncii la negru.

Este necesară o reanalizare profundă a textului, cu respectarea principiilor constituționale, a dreptului european și a realităților economice.