Controverse la Catedrala Patriarhală
Gigi Becali, patronul echipei de fotbal FCSB, se află în centrul unei controverse după ce călugărul Iustin Deică a afirmat că a beneficiat de tratament preferențial din partea Patriarhului Daniel. Într-o postare pe rețelele sociale, Deică susține că a fost exclus din monahism pentru că s-a opus canonizării preotului Dumitru Stăniloae, acuzându-l pe acesta de o presupusă legătură cu Mișcarea Legionară. Deică a declarat: „Am filmat totul pe TikTok. În acest clip am arătat că Becali a fost chemat de către Patriarhul Daniel și l-a împărtășit chiar el în Sfântul Altar la Catedrala Patriarhală.”
De asemenea, Deică a susținut că Becali a primit o „binecuvântare generală”, care îi permite să se împărtășească în orice biserică sau mănăstire, afirmând că „el e Becali, nu-i așa?”. Călugărul a subliniat că această practică este necanonică, conform regulilor bisericești care interzic mirenilor să se împărtășească în Sfântul Altar, rezervând acest drept exclusiv clerului.
În urma acestor acuzații, la mijlocul anului 2025, Patriarhul Daniel a decis să interzică lui Gigi Becali accesul la strana Catedralei Patriarhale. Această informație a fost confirmată de preotul Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care a transmis o adresă către Arhiepiscopia Bucureștilor. Documentul evidențiază faptul că „mai multe persoane care urmăresc transmisiunile în direct de la Catedrala Patriarhală au atras atenția în mod repetat asupra prezenței inadecvate” a lui Becali și a altor persoane pe strana bisericii.
Deși a fost supus acestui ordin, Becali a declarat că se supune necondiționat deciziilor Patriarhului Daniel, însă a exprimat nemulțumiri legate de modul în care i s-au recunoscut contribuțiile financiare la construirea de biserici. Potrivit surselor, Becali a anunțat că nu va mai vizita Muntele Athos, menționând: „Eu, la Athos, nu mai merg. Mie mi-au intrat în deprindere Patriarhia, Cernica, Darvari și Plumbuita, la astea mai merg.”
Acesta a criticat și modul în care a fost prezentat în cărțile bisericești, subliniind că nu i se recunoaște suficient aportul financiar și moral în sprijinul construcției lăcașurilor de cult. „Au scris în carte că a venit și a ajutat un creștin, Becali. În loc să scrie: „Bă! A făcut Becali biserica! A făcut-o Becali de la zero, toată, de la A la Z.”, a mai adăugat el.
Controversa a stârnit reacții variate în rândul credincioșilor și al experților în domeniul bisericesc. Unii consideră că acțiunile Patriarhiei sunt justificate, având în vedere normele canonice, în timp ce alții susțin că este vorba despre o nedreptate și o discriminare față de un donator generos, cum este Becali. Această situație subliniază complexitatea relației dintre Biserica Ortodoxă Română și personalitățile publice, mai ales în contextul contribuțiilor financiare și al așteptărilor legate de recunoașterea acestora.
În concluzie, cazul lui Gigi Becali ridică întrebări legate de transparența și echitatea în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Aceste acuzații de tratament preferențial pot afecta percepția publicului asupra instituției bisericești și pot genera un dialog necesar cu privire la rolul contribuabililor și al donatorilor în viața religioasă.
Este esențial ca Biserica să își clarifice poziția și să asigure că toate acțiunile sunt în conformitate cu canoanele și principiile etice ale credinței ortodoxe.