Impactul asupra Bucureștiului
Moody’s a tăiat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, adică în zona cu risc ridicat, frecvent numită „junk”. Și mai grav: agenția a pus ratingul sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, invocând riscul crescut de neplată. Potrivit unui comunicat al Moody’s, lichiditatea este cheia acestei decizii. Agenția a subliniat că informațiile referitoare la poziția de cash a orașului ridică semne de întrebare privind capacitatea de a-și onora toate obligațiile financiare. În esență, problema nu este doar de natură politică, ci și legată de disponibilitatea fondurilor necesare pentru a acoperi plățile scadente. Aceasta retrogradare vine într-un moment sensibil, având în vedere că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvara anului 2026, iar partidul de opoziție TISZA conduce în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony (ecologist, critic vocal al lui Orban), avertizează de mai mult timp că orașul riscă insolvența. El acuză guvernul de creșterea semnificativă a taxelor și de reținerea fondurilor promise, susținând că aceste acțiuni sunt menite să limiteze capacitatea marilor municipalități de a deveni modele alternative de guvernare. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că problemele financiare provin din „cheltuieli iresponsabile” gestionate de primar. Un element exploziv în această situație este așa-numita „taxă de solidaritate”, care a crescut de aproape nouă ori din 2019, de când Karacsony a preluat funcția de primar, ajungând în prezent să reprezinte circa o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a inițiat mai multe procese legale, susținând că taxa este neconstituțională, în timp ce guvernul justifică acest demers prin redistribuirea fondurilor către localități mai sărace. În plus, Parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea obliga Budapesta să se împrumute în condiții neclare și care ar putea face primarul responsabil penal pentru eventuale încălcări. Această situație ridică întrebări importante pentru București, care, deși nu se confruntă cu un caz similar, trebuie să fie atent la lecțiile oferite de Budapesta. Când o capitală intră într-un conflict prelungit cu guvernul central și devine dependentă de transferuri financiare imprevizibile, costul împrumuturilor poate crește semnificativ. Ratingul de credit, sau percepția de risc, influențează direct dobânzile la împrumuturi pentru investiții în infrastructură (metrou, termoficare, pasaje, tramvaie etc.), încrederea furnizorilor și a pieței în general, precum și capacitatea de a face față perioadelor financiare dificile fără a reduce serviciile publice. În București, unde orice blocaj financiar se resimte rapid în domenii sensibile precum transportul public sau termoficarea, un semnal de tipul „lichiditate slabă + transferuri nesigure” poate genera crize în lanț. Așadar, oare ce lecții poate învăța Bucureștiul din această situație? Este crucial ca autoritățile locale să examineze cu atenție impactul pe care conflictul dintre autoritățile centrale și cele locale îl poate avea asupra stabilității financiare și asupra calității serviciilor publice.