Planuri de viitor ale diplomatului
Valerii Zalujnîi, fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actual ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, ar intenționa să renunțe la funcția diplomatică chiar de la începutul anului 2026, potrivit informațiilor apărute în presa de la Kiev. Publicația NV scrie, citând surse din rândul politicienilor și diplomaților ucraineni, că Zalujnîi ar fi luat deja decizia de a-și încheia mandatul de ambasador, la mai puțin de doi ani de la numirea sa în funcție. Surse apropiate de Administrația Prezidențială susțin că, în urmă cu câteva săptămâni, în timpul unei vizite la Kiev, Valerii Zalujnîi i-ar fi comunicat personal președintelui Volodimir Zelenski intenția de a se retrage din post. Potrivit acelorași surse, fostului șef al armatei i-au fost propuse mai multe poziții-cheie în stat, inclusiv funcția de prim-ministru sau cea de șef al Oficiului Președintelui, însă Zalujnîi nu s-ar fi arătat interesat de aceste variante.
Alți interlocutori ai jurnaliștilor afirmă că generalul a luat în calcul și o eventuală revenire în fruntea Forțelor Armate ale Ucrainei sau o posibilă numire ca ambasador la Washington. Deocamdată, însă, nu ar fi fost luată nicio decizie în acest sens, iar schimbarea actualului ambasador al Ucrainei în Statele Unite nu s-ar afla pe agenda imediată a conducerii de la Kiev. Valerii Zalujnîi a fost numit ambasador al Ucrainei în Regatul Unit și Irlanda în luna mai 2024, la câteva luni după ce a fost eliberat din funcția de comandant-șef al armatei, într-un moment tensionat al relației sale cu președintele Zelenski. Numele lui Zalujnîi continuă însă să aibă o greutate politică semnificativă.
Potrivit unui sondaj realizat la începutul lunii octombrie 2025 de „First Rating System”, la comanda American Political Services, într-un potențial tur doi al alegerilor prezidențiale, mai mulți respondenți ar fi dispuși să voteze pentru Valerii Zalujnîi sau pentru șeful Direcției de Informații Militare, Kirilo Budanov, decât pentru actualul președinte. În același sondaj, peste un sfert dintre alegătorii care ar participa la alegeri parlamentare au declarat că ar vota pentru o formațiune politică asociată cu numele lui Zalujnîi, deși un astfel de partid nu există în prezent. Pe locul al doilea s-ar clasa un eventual „bloc politic Volodimir Zelenski”.
Conform acestora, cu câteva săptămâni în urmă, în timpul unei vizite la Kiev, Zalujnîi i-a comunicat personal lui Volodimir Zelenski dorința de a demisiona din funcție. În Biroul prezidențial, s-au discutat diverse opțiuni – de la postul de prim ministru la cel de șef al Administrației prezidențiale – dar el nu a arătat niciun interes, potrivit surselor. La începutul lunii decembrie, Zalujnîi a alimentat zvonurile cu privire la întoarcerea sa în Ucraina postând pe Facebook o fotografie cu soția sa, Olena, lângă un brad de Crăciun. Mesajul care însoțea fotografia a fost: „Nicăieri nu-i ca acasă”. Astfel, oficialul ucrainean a stârnit un val de discuții în mediul online despre finalizarea misiunii sale diplomatice la Londra.
„Ca de obicei, surse anonime știu totul despre Zalujnîi și planurile sale. Dar nimic nu s-a schimbat. El continuă să apere interesele Ucrainei în funcția de ambasador în Marea Britanie”, a transmis aceasta. În ultima perioadă, mulți politologi l-au numit pe Zalujnîi principalul rival al lui Zelensky la viitoarele alegeri prezidențiale și au asociat demisia comandantului suprem cu „exilul” acestuia la Londra. Potrivit unor sondaje, din cauza scandalului de corupție din Administrația lui Zelenski, acum, șansele Zalujnîi la posibilele alegeri prezidențiale au început să crească.
În ianuarie 2024, peste 45% erau pregătiți să voteze pentru Zelenski, iar peste 30% pentru Zalujnîi. Apoi, dinamica s-a inversat: în toamna anului 2024, repondenții erau mai dispuși să voteze pentru Zalujnîi. În primăvara anului 2025, alegătorii au fost din nou de partea lui Zelenski – cota sa a crescut la peste 40%, în timp ce cea a lui Zalujnîi a scăzut la 20%. În octombrie 2025, diferența dintre cei doi politicieni era minimă – mai puțin de 5% (Zelenski puțin sub 30%, Zalujnîi puțin peste 25%).
„Criza de corupție din Ucraina a schimbat situația – ar putea duce la demisia actualului președinte”, a declarat fostul consilier economic al lui Zelenski, Alexander Rodneanski Jr., într-un interviu acordat publicației The Economist. Popularitatea lui Zalujnîi se datorează în principal statutului său de „erou de război”, pentru că fostul comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei a condus apărarea țării în primele etape ale conflictului cu Rusia. Cu toate acestea, surse apropiate lui Zalujnîi au sugerat că, în ciuda popularității sale, este puțin probabil să candideze la cea mai înaltă funcție.
Zalujnîi a negat public orice planuri de a candida la președinție, precizând că organizarea alegerilor este imposibilă în timpul operațiunilor militare. La începutul lunii noiembrie, Zalujnîi a declarat că Ucraina ar putea ajunge la o pace cu Federația Rusă, chiar dacă nu obține „victoria completă” pe care o dorește. „Pacea, chiar și în așteptarea următorului război, oferă o șansă pentru schimbări politice, reforme profunde, redresare deplină, creștere economică și întoarcerea cetățenilor”, a afirmat el într-un articol pentru Liga.net. Zalujnîi, supranumit „Generalul de Fier” pentru rolul său crucial în rezistența eficientă a Ucrainei împotriva invaziei ruse din 2022, este apreciat atât în Occident, cât și în Ucraina. Acesta s-a bucurat de o încredere și de o popularitate mare în rândul ucrainenilor și militarilor. El a fost demis din funcția de comandant șef al armatei în februarie 2024 de către Zelenski, o mișcare care a generat controverse și speculații politice. Imediat după demitere, a fost numit ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, o funcție care l-a îndepărtat de scena politică internă. Deși nu este un critic vocal al președintelui, demiterea sa a creat o fractură percepută între conducerea politică și cea militară, o fractură pe care potențialii susținători ai unei candidaturi ar putea-o exploata.
Acesta a ocupat locul al doilea în ultimul sondaj de încredere realizat în Ucraina, cu o cotă de 19,1%, o creștere de 3% față de sondajul precedent din octombrie.