Percepții și nivel de stres
Finalul anului 2025 găsește societatea românească într-o stare accentuată de nemulțumire, marcată de îngrijorări economice și o reconfigurare a opțiunilor politice, conform celui mai recent sondaj național realizat de IRES.
Datele sondajului arată că 72% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Deși pe plan personal 59% dintre români descriu anul 2025 ca fiind unul „bun”, percepția asupra situației generale a țării este negativă: 63% consideră că 2025 a fost un an „rău” sau „foarte rău” pentru România. Principalele cauze de stres au fost situația economică (creșterea TVA, incertitudinea locului de muncă) și situația politică internă.
De asemenea, activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan este privită cu scepticism în ceea ce privește echitatea reformelor. Aproximativ 60% dintre cetățeni sunt de părere că executivul ar fi trebuit să prioritizeze reducerea cheltuielilor statului înainte de a mări taxele. Impactul acestor măsuri este resimțit direct: 53% dintre români afirmă că reformele din 2025 au avut efecte negative asupra nivelului lor de trai.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, peisajul politic ar arăta semnificativ diferit față de ciclurile electorale anterioare. AUR conduce în preferințele românilor care au exprimat o opțiune de vot, cu 36%, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 18%. USR ocupă poziția a patra, cu un scor de 11%.
Mai mult, încrederea în instituții și profesii Pompierii rămân categoria profesională care se bucură de cea mai mare încredere (79%), urmați de medici (74%) și profesori (69%). La polul opus, politicienii (12%) și judecătorii (35%) continuă să ocupe ultimele locuri în clasamentul încrederii.
Românii încheie anul 2025 cu o percepţie divizată: majoritatea declară că a fost un an bun pentru ei personal, dar consideră, în proporţii ridicate, că 2025 a fost un an rău pentru România şi că ţara merge într-o direcţie greşită. Economia rămâne principalul factor de stres, iar deciziile şi reformele publice sunt evaluate critic, mai ales din perspectiva transparenţei şi echităţii.
Deși 68% dintre români spun că, personal, au avut un an bun sau foarte bun, 63% cred că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, arată un sondaj IRES, dat publicității luni. Conform acestuia, anul 2025 este perceput de români ca un an al rezistenței, nu al progresului. Potrivit sondajului național realizat de IRES, majoritatea populației spune că s-a descurcat la nivel personal, însă fără sentimentul că lucrurile se îndreaptă într-o direcție mai bună pentru țară.
Creșterea stresului, presiunile economice și lipsa de încredere în modul în care sunt luate și explicate deciziile publice conturează un climat social dominat de adaptare forțată și scepticism. Peste două treimi (68%) dintre participanții la sondaj apreciază că anul 2025 a fost bun sau foarte bun pentru ei personal, semn al unei capacități ridicate de adaptare individuală într-un context general dificil.
Situația financiară s-a înrăutățit față de 2024 pentru 42% dintre respondenți, în timp ce doar 21% spun că situația lor financiară s-a îmbunătățit. Peste jumătate dintre români (51%) spun că 2025 a fost mai rău decât 2024 din perspectiva nivelului de stres perceput. Peste jumătate (52%) dintre români spun că au trecut prin momente de tristețe în 2025, 62% au avut cel puțin un motiv de mare bucurie în acest an, în schimb pentru doar o treime 2025 a adus realizări sau succese notabile în plan personal sau profesional.
Peste 60% dintre participanții la sondaj cred că reformele guvernamentale nu sunt echitabile și că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, impactul asupra nivelului de trai fiind perceput predominant ca negativ. Peste jumătate (53%) dintre participanții la sondaj declară că au resimțit în mod negativ efectele reformelor asupra nivelului de trai al lor și/sau al familiei lor.
Încrederea românilor în profesiile asociate cu protecția și serviciile publice directe (pompier, medic, profesor, asistent medical) este, în continuare, la cote ridicate, în timp ce politicienii sunt pe ultimul loc, continuându-și scăderea continuă din ultimii ani.
Datele sondajului conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică și socială și scăderea încrederii în instituții, potrivit IRES. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.
Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare. În acest context, diferența dintre „cum ne descurcăm fiecare” și „cum merge România” devine una dintre cele mai relevante concluzii ale anului 2025.
Nivelul de satisfacție cu modul în care respondenții trăiesc este în scădere comparativ cu anii anteriori. Doar jumătate dintre români se declară mulțumiți de viața lor, iar aproape la fel de mulți se declară nemulțumiți. Majoritatea respondenților descriu anul 2025 drept bun sau foarte bun pentru ei personal, în timp ce aproximativ o treime îl evaluează negativ. Această distribuție arată o capacitate de adaptare și reziliență individuală, chiar și într-un context general dificil.
Comparativ cu 2024, aceste date sugerează că presiunile externe (economice, sociale, politice) au un impact direct asupra stării psihologice, în timp ce familia funcționează ca un mecanism de sprijin, concluzionează IRES. Datele sondajului IRES indică o coexistență a experiențelor pozitive și negative: această combinație descrie anul 2025 mai degrabă ca un an de supraviețuire și gestionare a dificultăților, decât ca un an al progresului sau al împlinirilor majore.
Cele mai importante provocări personale menționate sunt: în privința factorilor care au afectat echilibrul emoțional, situația economică a fost, de departe, principala sursă de stres a românilor în anul 2025. Rezultatele, conform IRES, indică un climat general de insecuritate multiplă: economică, politică, informațională și geopolitică. O majoritate covârșitoare a respondenților consideră că România merge într-o direcție greșită. Doar un sfert dintre români sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună.
Tinerii 18–35 ani, persoanele cu studii superioare ori cei care locuiesc în mediul urban sunt relativ mai puțin negativi, în timp ce mai critici sunt respondenții de peste 51 de ani, cei care locuiesc în mediul rural și cei cu educație scăzută (cel mult opt clase). Aproape două treimi (63%) dintre respondenți consideră că 2025 a fost un an rău sau foarte rău pentru România, în contrast puternic cu evaluarea mai favorabilă a anului la nivel personal.
Comparativ cu anul 2024, majoritatea românilor consideră că, în 2025, capitolul relațiile internaționale ale României este evaluat ceva mai pozitiv decât restul (16% dintre cei chestionați cred că 2025 a fost mai bun decât 2024 la acest capitol pentru România, iar 33% cred că a fost la fel).
Persoanele cu vârste între 51–65 ani și peste 65 de ani, cele cu educație scăzută și care locuiesc în rural tind să evalueze, în proporții mai ridicate, în termeni negativi anul 2025 pentru România.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.012 respondenţi, cu vârsta de 18+ ani, selectat simplu şi aleatoriu, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, în perioada 4–17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES.