Declarații despre pensiile speciale
Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curţii Constituţionale, a declarat în direct la Digi24 că este „fără precedent” ca plenul CCR să nu aprobe cererea de amânare formulată de judecători în dosarul pensiilor speciale. El a explicat că, în cei aproape 11 ani petrecuţi la Curte, nu a existat o situaţie în care judecători să ceară amânarea, iar plenul să respingă această solicitare. „Când trei judecători cer amânare, este obligatoriu”, a subliniat Lăzăroiu.
Întrebat dacă această lege ar putea avea probleme la Curtea Constituțională, Lăzăroiu a declarat că „are multe probleme, dar nu asta este important. Important este să se hotărască”. El a subliniat că legea este discriminatorie, deoarece doar pensiile magistraților sunt luate în discuție, în timp ce restul pensiilor de serviciu nu sunt menționate. „Este o discriminare care se vede”, a afirmat el.
Referitor la cuantumul pensiei, Lăzăroiu a adus în discuție afirmațiile privind o pensie de 70% conform proiecțiilor lui Bolojan, subliniind că, de fapt, aceasta este de 50%. „Nici pe vremea lui Ceaușescu nu era 50%, era spre 60%. Peste tot în lume, pensiile magistraților sunt mai mari decât ale celorlalte categorii de pensionari”, a spus acesta.
Fostul judecător CCR a explicat că situația de la Curte este una „fără precedent”. „Am stat aproape 11 ani în Curte. N-a existat o situație la Curtea Constituțională în care trei judecători să ceară o amânare și plenul să nu fie de acord. Deci este fără precedent. Asta este regula, nu se poate”, a declarat Lăzăroiu.
El a menționat că ultima amânare a fost în 2018, într-un caz care îl viza pe Dragnea, unde s-a cerut amânare fără probleme. „Dacă din acest punct de vedere rezultă un fapt care duce la o concluzie, și acest punct de vedere nu este așteptat și nu se vede, se forțează practic adoptarea unei soluții care să convină unei părți”, a adăugat el, referindu-se la modul în care se iau deciziile în CCR.
„Nu e vorba de o negociere în sens comercial. Acolo se aduc argumente și contraargumente. Asta înseamnă negocierea. Practic, când eram în dubiu asupra unei soluții, ne luptam, și nu vă spun cât de tensionați eram, dar după ce adoptam soluția, puteam să mergem la o bere împreună,” a mai spus acesta.
Un conflict intern rar ieșit la suprafață zguduie Curtea Constituțională, chiar în prag de final de an. Patru judecători constituționali, cei care au boicotat ședințele de ieri și azi, acuză deschis conducerea instituției că a ignorat legea în gestionarea unuia dintre cele mai sensibile dosare ale momentului, cel privind pensiile de serviciu ale magistraților. Într-un comunicat comun, aceștia susțin că nu este vorba despre o dispută procedurală minoră, ci despre o succesiune de decizii care ar fi încălcat reguli clare și ar fi pus sub semnul întrebării corectitudinea deliberării.
Documentul este semnat de Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc și apare ca reacție directă la declarațiile publice ale președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în legătură cu amânarea deliberărilor. Judecătorii afirmă că modul în care a fost prezentată situația în spațiul public nu reflectă realitatea faptelor și omit aspecte esențiale privind respectarea legii.
Potrivit celor patru, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind obiecția de neconstituționalitate a legii pensiilor de serviciu a ajuns la Curtea Constituțională vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții s-a desemnat judecător-raportor și a stabilit termenul de judecată pentru 10 decembrie, „la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”.
Această grabă este descrisă ca primul semnal al unei abordări neobișnuite într-un dosar cu miză majoră, care afectează statutul magistraților și o jurisprudență constituțională consolidată. La termenul din 10 decembrie, cauza nu a putut fi soluționată deoarece raportul era incomplet. Cu toate acestea, noul termen a fost fixat pentru 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, „fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”.
Judecătorii arată că au cerut ca dosarul să fie amânat pentru o dată din luna ianuarie, în condițiile în care toate celelalte cauze aflate pe rolul Curții au fost trimise pentru 22 ianuarie 2026. Solicitarea a fost refuzată, iar cauza privind pensiile magistraților a rămas pe un traseu accelerat, o diferență de tratament considerată greu de justificat și de natură să afecteze calitatea deliberării.
Momentul de maximă tensiune s-a produs în ședința de deliberări din 28 decembrie 2025. În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, un judecător a cerut întreruperea deliberării pentru o analiză mai aprofundată, cerere susținută de alți trei membri ai plenului. Textul de lege prevede explicit că, într-o asemenea situație, „se va amâna pronunțarea pentru o altă dată”.
Motivul invocat a fost unul de fond. Judecătorii au cerut un punct de vedere al Guvernului care să clarifice dacă legea modifică anumite elemente ale pensiei de serviciu sau dacă, în realitate, „abrogă efectiv acest drept al magistraților”, consacrat printr-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat completarea raportului pentru a clarifica soluțiile propuse la fiecare critică de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ.
Potrivit comunicatului, cererea formulată în baza unor dispoziții legale imperative „a fost ignorată de conducerea Curții”, care a refuzat fără justificare să aplice art. 58 alin. (3) și să stabilească un nou termen. În aceste condiții, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, devenind aplicabile prevederile legale privind cvorumul de două treimi necesar funcționării plenului.
„De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale”, se arată în comunicat. Ulterior, judecătorii au fost informați că a fost fixat un nou termen pentru 29 decembrie 2025. Absența lor de la această ședință nu a fost, spun ei, un blocaj deliberat, ci „o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal”.
În documentul integral, judecătorii explică poziția lor astfel: „Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice”. Ei reiau cronologia dosarului, subliniază caracterul „fără precedent” al termenelor stabilite, descriu cererea de amânare formulată în temeiul legii și arată că „cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții”.
Judecătorii mai precizează că „absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”. În opinia lor, „luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării”. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat, spun semnatarii, cu acceptarea unei proceduri neconforme, nu cu exercitarea responsabilă a mandatului.
Contextul acestui conflict este dat de legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată rapid și contestată de Înalta Curte. Criticile vizează desființarea de facto a acestui drept, cu impact asupra independenței magistratului, garantată atât de jurisprudența constituțională, cât și de standardele europene. În finalul comunicatului, judecătorii avertizează că, în cauze de o asemenea importanță, „timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”.
Semnatarii subliniază că poziția exprimată este una personală și nu angajează Curtea Constituțională ca instituție.