Microbii și călătoria spre Marte
Pe 29 decembrie 2025, oamenii de ştiinţă au anunţat descoperirea a 26 de noi specii de bacterii în camerele sterile ale Centrului Spaţial Kennedy din Florida, conform unei publicaţii de specialitate, Live Science. Această descoperire ridică întrebări importante cu privire la supravieţuirea microbiilor în condiţii extreme, iar cercetătorii intenţionează să testeze aceste specii într-o „cameră de simulare planetară” care va analiza dacă microbii pot supravieţui călătoriei către Marte, potenţial contaminând alte lumi. "A fost un moment autentic de 'trebuie să ne oprim şi să verificăm totul din nou'", a declarat Alexandre Rosado, profesor de Bioştiinţe la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită. Această revelaţie subliniază complexitatea ecologiilor microbiene chiar şi în cele mai controlate medii.
Pe parcursul anului, cercetătorii au realizat o revizuire a speciilor bacteriene existente, identificând peste două duzini de specii neclasificate anterior, care reuşesc să supravieţuiască în camere sterile, unde curăţenia şi lipsa nutrienţilor sunt normele. Aceste bacterii au dezvoltat mecanisme genetice unice care le permit să prospere în condiţii ostile. Lucrarea detaliind această descoperire a fost publicată în revista Microbiome în luna mai 2025.
Cercetătorii subliniază importanţa studierii acestor organisme, deoarece microbii capabili să supravieţuiască în condiţii extreme ar putea fi, de asemenea, capabili să contamineze alte planete. "Orice microb care reuşeşte să scape de controalele standard ale camerelor sterile ar putea, de asemenea, să evite măsurile de protecţie planetară", a adăugat Rosado. Întrebat despre capacitatea acestor microbi de a supravieţui în condiţii marţiene, Rosado a afirmat că mai multe specii conţin gene care le-ar putea ajuta să facă faţă stresului călătoriilor spaţiale.
Cu toate acestea, el a avertizat că supravieţuirea lor depinde de modul în care aceşti microbi răspund la condiţiile dure pe parcursul călătoriei în spaţiu şi pe Marte, cum ar fi expunerea la vid, radiaţii intense, frig extrem şi niveluri ridicate de UV. Pentru a analiza aceste aspecte, cercetătorii construiesc o cameră de simulare planetară, care se află în faza finală de asamblare, la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie Regele Abdullah. Această cameră va reproduce condiţii similare cu cele de pe Marte, iar primele experimente sunt programate să înceapă în 2026.
Camerele sterile de asamblare a navelor spaţiale ale NASA sunt concepute pentru a fi ostile microbilor. Acestea sunt dotate cu aer filtrat continuu, control strict al umidităţii şi tratamente repetate cu detergenţi chimici, printre alte măsuri de securitate. În timpul asamblării modulului de aterizare Phoenix, o echipă condusă de Kasthuri Venkateswaran, cercetător ştiinţific senior la NASA, a colectat 215 tulpini bacteriene din aceste camere. Aceste probe au fost luate de-a lungul mai multor ani, inclusiv înainte de sosirea sondei Phoenix în 2007.
Avansurile tehnologice din ultimii 17 ani au permis cercetătorilor să clasifice aceste specii cu o precizie mai mare decât în trecut. Tehnologia ADN-ului actuale permite secvenţierea aproape fiecărei gene, facilitând comparaţii cu microbi colectaţi în anii anteriori. Astfel, oamenii de ştiinţă pot studia apariţia acestor microbi în diverse momente şi locuri.
Analizele ulterioare au scos la iveală strategii de supravieţuire interesante. Multe dintre aceste specii au dezvoltat mecanisme care le permit să reziste substanţelor chimice de curăţare, să formeze biofilme şi să repare ADN-ul deteriorat de radiaţii.
Aceste adaptări le permit să supravieţuiască în colţuri ascunse sau crăpături microscopice, ceea ce le face "organisme de testare excelente" pentru validarea protocoalelor de decontaminare folosite de agenţiile spaţiale pentru a menţine sterilitatea navelor spaţiale, conform lui Rosado.