Decizie crucială pe 28 decembrie
Decisivă guvernul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României este aşteptată să se pronunţe duminică, 28 decembrie 2025, asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea referitoare la pensiile magistraţilor. CCR a amânat, în 10 decembrie, luarea unei decizii, stabilind un nou termen. Ședința de astăzi este programată să înceapă în jurul orei 13 la CCR. Potrivit premierului Ilie Bolojan, „deciziile dificile nu se iau foarte uşor”, demonstrând astfel complexitatea situației legislative actuale.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost contestat la CCR și, în 20 octombrie, magistraţii au stabilit că este neconstituţional, fiindcă nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM. În 2 decembrie, Guvernul a decis să își angajeze răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi și modul de calcul al pensiilor acestora.
Pe 10 decembrie, CCR a amânat o decizie importantă în legătură cu sesizarea ICCJ privind legea pensiilor magistraților. În data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității acestui act normativ. Magistraţii instanţei supreme consideră că urgenţa proiectului nu a fost demonstrată, invocând Jalonul 215 din PNRR, care a fost „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea”, potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană.
De asemenea, ICCJ a subliniat că invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată, lipsind datele necesare pentru a arăta impactul economic pe termen scurt. Magistraţii consideră că legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate şi previzibilitate, utilizând termeni juridici inexistenţi și nedefiniți. În plus, ei afirmă că 45% dintre magistraţii în funcţie vor avea o creştere bruscă a vârstei de pensionare, ceea ce este considerat discriminatoriu.
Legea a fost criticată pentru că creează o „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor. Aceștia sunt singurii dintre beneficiarii pensiilor de serviciu cu statut garantat constituțional, iar standardul minim de calcul al cuantumului pentru celelalte categorii este de 65% din indemnizaţiile brute, în timp ce pentru magistraţi este propus un plafon mult mai scăzut.
Criticile continuă să vină din partea magistraţilor, care susţin că legea anulează de facto pensiile de serviciu pentru cei care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, afectând astfel viitorul acestora. În plus, legea încalcă independenţa justiţiei conform standardelor stabilite prin deciziile CJUE, CEDO şi CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei.
Proiectul de lege pentru pensiile magistraților a fost modificat pentru a include o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și o vechime în muncă de cel puțin 35 de ani. De asemenea, se preconizează o creștere treptată a vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani. Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute lunare, cu limitarea la 70% din venitul net.
Pe 2 decembrie, Guvernul Bolojan a angajat răspunderea asupra acestui proiect, în plenul Parlamentului. Premierul a exprimat încredere că, respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată. Totuși, fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a exprimat îngrijorări legate de posibila intenție a CCR de a declara legea neconstituțională, având în vedere că decizia a fost amânată într-o perioadă în care atenția publicului asupra vieții politice este scăzută.
Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat că o eventuală decizie de neconstituționalitate va avea implicații asupra unui jalon din PNRR și ar putea duce la suspendarea temporară a sumelor. El a subliniat că, în cazul unui refuz din partea CCR, este momentul să se dezbată despre funcționarea coaliției de guvernare.
Astfel, decizia de astăzi a CCR va avea un impact semnificativ asupra viitorului pensiilor magistraților și asupra stabilității legislative în domeniul justiției din România.
Așteptările sunt mari, iar comunitatea juridică și cetățenii așteaptă cu interes verdictul Curții Constituționale.