Informații sensibile, accesibile Ucrainei
Regimul putin reprezintă subiectul principal al acestui articol. Regimul de la Moscova încearcă să pună capăt pieței ilegale a scurgerilor de date personale – o adevărată economie subterană care a funcționat ani la rând cu toleranța tacită a autorităților. Demersul, declanșat pe fondul războiului din Ucraina, riscă însă să producă efectul invers, notează The Guardian: informațiile sensibile din Rusia sunt astăzi mai ușor de obținut ca oricând, inclusiv pentru serviciile de informații ucrainene.
Timp de peste un deceniu, așa-numitul „probív” – termen derivat din verbul rusesc „a verifica” sau „a scoate informații” – a funcționat ca o piață paralelă a datelor, alimentată de o rețea de funcționari corupți, angajați ai poliției rutiere, băncilor și structurilor de securitate, dispuși să vândă acces la baze de date guvernamentale sau corporative.
Deși scurgeri de date există peste tot în lume, amploarea și utilizarea cotidiană a „probivului” sunt considerate specifice Rusiei. Sistemul s-a dezvoltat pe fondul unei infrastructuri statale profund corupte și a devenit indispensabil atât pentru cei care exploatau mecanismele puterii, cât și pentru cei care încercau să le demascheze.
Pentru sume modice – uneori de doar 10 dolari – cumpărătorii puteau obține date din pașapoarte, adrese de domiciliu, istoricul deplasărilor, numere de înmatriculare sau înregistrări interne ale poliției. Contra unor sume mai mari, erau disponibile dosare complete, inclusiv date despre convorbiri telefonice și localizare.
Această practică, controversată inclusiv în rândul jurnaliștilor ruși, a stat la baza unor investigații de impact major, printre care identificarea agenților FSB implicați în otrăvirea liderului opoziției, Aleksei Navalnîi.
În același timp, scurgerile de informații au fost folosite intens chiar de instituțiile statului rus. Poliția și serviciile de securitate apelau frecvent la această piață neagră pentru a urmări activiști, opozanți sau persoane considerate indezirabile de regim.
„Este unul dintre paradoxurile Rusiei contemporane: serviciile sunt ilegale, bazate pe furt de date, dar sunt mult mai eficiente pentru munca de zi cu zi a poliției decât multitudinea de baze de date oficiale ale statului”, explică jurnalistul de investigație Andrei Zaharov.
Odată cu prelungirea războiului din Ucraina, Kremlinul a început însă să privească „probivul” nu ca pe o „comoditate tolerabilă”, ci ca pe o amenințare directă la securitatea statului. Rețelele de escrocherii telefonice au exploatat scurgerile de date la scară industrială, iar serviciile ucrainene au învățat să folosească aceste breșe informaționale pentru a identifica și elimina oficiali militari ruși chiar pe teritoriul Federației Ruse.
Potrivit lui Zaharov, un moment de cotitură a fost episodul în care Vladimir Putin a recunoscut public că un apropiat al său a căzut victimă unei escrocherii telefonice. În urma acestui incident, autoritățile au declanșat o ofensivă legislativă și operativă împotriva pieței „probivului”. În ultimul an, Kremlinul a înăsprit pedepsele pentru scurgerile de date, iar serviciile de securitate au început arestări și acțiuni directe împotriva intermediarilor.
Rezultatul a fost însă contrar așteptărilor. Mulți dintre principalii operatori ai pieței s-au mutat în afara Rusiei, unde nu mai sunt constrânși de înțelegeri informale cu serviciile de securitate și nici de riscul arestării imediate.
„Dacă înainte colaborau cu autoritățile sau se autocenzurau când era vorba de informații extrem de sensibile, acum toate frânele au fost eliberate. Datele sensibile sunt publicate una după alta”, spune Zaharov.
În acest context au intrat în joc și hackerii pro-ucraineni. De la începutul invaziei la scară largă, grupuri de hackeri și colective de informații apropiate Ucrainei au spart în mod repetat sisteme ale statului rus și ale companiilor private, publicând datele obținute – adesea gratuit și din motive ideologice.
„Per ansamblu, nu a fost niciodată mai ușor să găsești date private despre cetățeni sau companii rusești”, conchide Zaharov.
Un exemplu notabil a avut loc anul trecut, când gruparea ucraineană KibOrg a publicat online o bază de date a clienților Alfa-Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia.
Scurgerea a inclus date personale ale aproximativ 24 de milioane de persoane și informații despre peste 13 milioane de organizații, ilustrând amploarea vulnerabilităților pe care Kremlinul încearcă, tardiv, să le controleze.