Proiect legislativ în Senat
O inițiativă legislativă recentă depusă în Senat urmărește crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea epuizării profesionale, un fenomen tot mai prezent pe piața muncii din România. Potrivit ministrului Economiei, Irineu Darău, „singurul obiectiv al legii, și așa se și numește, este prevenirea epuizării profesionale. Este despre identificarea riscurilor și reducerea riscurilor la bună înțelegere între angajatori și angajați”. Această inițiativă a fost susținută de peste 10.000 de oameni, care conștientizează că epuizarea profesională are efecte devastatoare asupra carierei și productivității angajaților.
Epuizarea profesională este definită ca o stare asociată activității profesionale, cauzată de factori de stres persistenți. Proiectul de lege își propune să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea salariaților prin prevenirea burnout-ului și promovarea unor condiții de muncă echilibrate. Aceasta este o problemă recunoscută la nivel european, unde aproximativ un sfert dintre lucrătorii europeni se confruntă cu stres profesional, conform datelor Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA).
În România, datele recente arată o creștere alarmantă a nivelului de stres profesional și a manifestărilor asociate epuizării, în special în sectoarele cu un volum mare de muncă și interacțiune constantă cu publicul. Proiectul de lege subliniază că lipsa unui cadru legal specific a dus la dependența exclusivă de inițiativele voluntare ale angajatorilor pentru prevenirea burnout-ului.
Conform proiectului, angajatorii vor avea mai multe obligații, inclusiv informarea anuală a salariaților despre riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire. De asemenea, va fi necesară includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor pe unitate. Angajatorii cu peste 50 de salariați vor avea obligații suplimentare, cum ar fi elaborarea unui plan anual de prevenire a epuizării profesionale și realizarea unei evaluări specifice a riscurilor psihosociale.
Proiectul prevede, de asemenea, posibilitatea ca angajații să beneficieze de zile de concediu plătit pentru refacere profesională, fără a fi necesar un certificat medical. Activitățile de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consilierea psihologică, vor putea fi organizate de angajatori, iar participarea angajaților va fi voluntară și confidențială.
Salariații vor avea dreptul să sesizeze riscurile de epuizare profesională și să ceară discuții formale privind reorganizarea sarcinilor, fără a suferi consecințe disciplinare. Această reglementare este văzută ca un pas important spre protejarea sănătății psiho-emoționale a angajaților.
Cynthia Păun, senatoare USR și vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și solidaritate socială, a declarat că epuizarea profesională nu este o dovadă de lipsă de ambiție, ci rezultatul expunerii prelungite la stres ocupațional. „Este momentul ca acest echilibru între viața privată și cea profesională să fie un drept recunoscut prin lege”, a subliniat Păun.
În concluzie, acest proiect legislativ propune un cadru legal coerent care ar putea transforma modul în care angajatorii abordează sănătatea mentală a angajaților.
Dacă va fi adoptat, acesta ar putea avea un impact semnificativ asupra bunăstării salariaților și ar putea reduce cazurile de burnout pe piața muncii din România.