Avertismentul șefului armatei
Elveția se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește apărarea națională, a declarat Thomas Suessli, șeful forțelor armate, într-un interviu acordat cotidianului NZZ pe 27 decembrie 2025. Potrivit acestuia, țara este pregătită pentru atacuri din partea „actorilor non-statali” asupra infrastructurii critice și pentru amenințări cibernetice, dar nu poate face față unui atac pe scară largă. „Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva amenințărilor de la distanță sau chiar împotriva unui atac pe scară largă asupra țării noastre”, a declarat Suessli, care își va încheia mandatul la sfârșitul anului. Această declarație subliniază o problemă îngrijorătoare, având în vedere că doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați într-o situație de urgență reală.
Elveția își majorează cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a moderniza artileria și sistemele terestre, înlocuind avioanele de luptă vechi cu F-35A produse de Lockheed Martin. Conform unui raport al Ministerului Apărării Naționale din 2025, cheltuielile pentru apărare ar urma să crească treptat până la 1% din PIB până în 2032, de la aproximativ 0,7% în prezent. Această rată este considerabil sub limita de 5% stabilită de statele NATO, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentele Elveției în fața provocărilor de securitate actuale.
Criticii planului de apărare menționează că depășirile de buget și constrângerile financiare pot afecta negativ capacitatea armatei elvețiene de a răspunde eficient amenințărilor. Suessli a menționat că, în ciuda războiului din Ucraina și a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa, atitudinea generală față de armată nu s-a schimbat semnificativ. „Este împovărător să știi că, într-o situație de urgență reală, doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați”, a subliniat el.
Acesta a adăugat că percepția greșită că neutralitatea oferă protecție este o problemă serioasă. „Există mai multe țări neutre care au fost atrase în război, iar neutralitatea are valoare doar dacă poate fi apărată cu arme”, a spus Suessli. Această observație a fost susținută de istorici și experți în securitate, care au subliniat faptul că neutralitatea nu garantează securitatea pe termen lung.
Elveția, deși nu face parte din NATO, cooperează cu alianța prin Parteneriatul pentru Pace (PfP). Cu toate acestea, ritmul actual de creștere a cheltuielilor pentru apărare sugerează că armata elvețiană nu va fi complet operațională până în jurul anului 2050. „Este prea târziu, având în vedere amenințarea”, a concluzionat Suessli. Această situație subliniază necesitatea unei revizuiri urgente a politicii de apărare și a cheltuielilor militare pentru a răspunde provocărilor actuale.
În concluzie, Elveția se află într-o poziție fragilă în fața amenințărilor externe, iar faptul că nu poate asigura o apărare corespunzătoare împotriva unui atac pe scară largă ridică întrebări serioase cu privire la viitorul securității sale. Este esențial ca autoritățile să reevalueze strategia de apărare și să prioritizeze alocarea resurselor pentru a răspunde provocărilor de securitate emergente.
Aceasta ar putea include o revizuire a colaborării cu NATO și o adaptare a politicilor interne pentru a asigura o apărare mai robustă.