Declarații ale Ministrului Economiei
Exclusiv 2026, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Irineu Darău a declarat vineri, 26 decembrie 2025, la Digi24, că 2026 „va fi în continuare greu”, descriind viitorul an drept unul de „calibrare”. Totuși, noul ministru al Economiei a punctat: „Cred, așa cum a fost spus de la instalarea guvernului, că aceasta este misiunea guvernului: maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări”.
„Cred că ne-am mai întâlnit în studiouri și ați văzut că niciodată nu sunt populist. Dacă aș spune că anul viitor va fi unul foarte ușor, aș minți. Anul următor va fi în continuare greu. Cred totuși că, undeva pe parcursul anului, se vor găsi resurse să se îmbunătățească individual măcar câte ceva. Și eu, personal, îmi doresc poate cu niște măsuri mici să găsesc soluții, poate care nu costă, pentru a îmbunătăți puțin viața antreprenorilor. Dar cred că anul anul viitor este anul de calibrare care să ne aștearnă, dacă vreți, o foaie albă și curată pentru 2027 și dezvoltare. Cred, așa cum a fost spus de la instalarea guvernului, că aceasta este misiunea guvernului: maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări”, a spus ministrul Economiei, întrebat la ce să se aștepte oamenii de la anul 2026.
Conform spuselor sale, problema cea mai mare este „încrederea”: „Nu e ușor. Cred că problema cea mai mare pe care o avem – nu de azi, de ieri și în austeritate, întotdeauna devine și mai mare – este încrederea. E greu pentru oameni, în situații grele, cu taxe mari, să aibă încredere în stat. Eu i-aș ruga să aibă încredere în această guvernare, pentru că întotdeauna populismul e mai rău decât realismul. Realismul uneori doare, uneori trebuie să dăm niște pași înapoi față de ce s-a dat în trecut pentru campanii și așa mai departe, ce au dat alții, dar cred că așa se redresează o situație până la urmă, așa cum facem și în familie: dacă mai avem un copil sau ne cresc cheltuielile, luăm niște decizii astfel încât anul viitor să ne putem redresa. Despre asta cred că e vorba anul viitor și voi fi o voce în acest sens.
Trebuie să arătăm și solidaritate în administrația centrală și în administrația locală, fiindcă greutatea nu poate fi purtată doar de cetățeni. Aceste declarații ale ministrului sunt susținute și de analize recente ale Institutului Național de Statistică, care indică o creștere a inflației și a presiunilor fiscale asupra populației. Potrivit INS, inflația a atins 12% în 2025, ceea ce afectează puterea de cumpărare a cetățenilor.
În acest context, Irineu Darău subliniază importanța colaborării între autoritățile locale și cele centrale, menționând că este esențial ca guvernul să implementeze măsuri care să sprijine atât cetățenii, cât și mediul de afaceri. Pe de altă parte, economistul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice din București consideră că „fără reforme structurale, este puțin probabil ca încrederea să fie restabilită”, adăugând că măsurile pe termen scurt nu vor aduce soluții durabile.
De asemenea, comparațiile cu alte state membre ale Uniunii Europene sunt relevante. De exemplu, Ungaria a implementat măsuri de sprijin pentru întreprinderi, care au dus la o recuperare mai rapidă a încrederii în economie, în timp ce România se confruntă cu provocări similare. Potrivit Eurostat, România avea o rată a șomajului de 5,2% în 2025, mai mare decât media Uniunii Europene, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra guvernului.
Criticii guvernului, inclusiv reprezentanți ai opoziției, subliniază că promisiunile se repetă de la un an la altul și că fără acțiuni concrete, atât cetățenii, cât și antreprenorii vor continua să-și piardă încrederea în capacitatea guvernului de a gestiona criza economică. În acest sens, fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că „nu este suficient să vorbim despre calibrări, ci trebuie să acționăm” pentru a evita o criză economică profundă.
Pe termen lung, se așteaptă ca guvernul să își concentreze eforturile pe revitalizarea economiei prin atragerea de fonduri europene și implementarea de politici fiscale mai favorabile.
În concluzie, anul 2026 se preconizează a fi un an de tranziție, în care guvernul va trebui să demonstreze capacitatea de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor și de a restabili încrederea în instituțiile statului.