Avertismentul unui fost ministru
Documentarul Recorder a deschis dezbaterile despre măsurile reformiste necesare în justiție. Robert Cazanciuc, ministru al Justiției în perioada 2013-2015, a vorbit recent despre cele trei priorități. „Aș avea câteva sugestii pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica soluțiile necesare care să contribuie la o justiție eficientă în care românii să aibă încredere”, a declarat politicianul.
Printre problemele acute din sistemul judiciar cunoscute de practicieni și de justițiabili se numără volumul uriaș de muncă al magistraților și polițiștilor - un aspect care conduce la soluții tardive. Din acest punct de vedere, Cazanciuc susține că sunt necesare măsuri concrete pentru „degrevarea instanțelor”.
„1. Identificarea, selectarea și promovarea resurselor umane care au vocația de a fi magistrați, pregătirea profesională care să le asigure independența, precum și dorința de a împărți dreptatea pe baza de lege, probe și conștiință. 2. Accelerarea informatizării sistemului judiciar și dezvoltarea infrastructurii prin continuarea investițiilor, iar la acest capitol așteptăm ca Guvernul să deblocheze finanțarea pentru Cartierul Justiției, așa cum prevăd legile adoptate de Parlament. 3. Degrevarea instanțelor prin eliminarea balastului judiciar (acele cauze care nu ar trebui să ajungă pe rolul instanțelor sau a cauzelor repetitive) prin intervenții normative sau folosindu-se mijloacele alternative de soluționare a litigiilor – medierea sau arbitrajul”, a comentat Robert Cazanciuc, potrivit Juridice.ro.
În practica de specialitate este binecunoscut faptul că în cazul săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate considerată medie, cu probe la dosar, faza de urmărire penală poate dura doi-trei ani, iar judecata poate dura alți doi-trei ani. Și în procesele civile nu foarte complicate, durata unui proces este de câțiva ani. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2024, 55% dintre români consideră că justiția nu funcționează cum ar trebui, ceea ce subliniază necesitatea acestor reforme.
Pe de altă parte, unele voci din cadrul sistemului judiciar consideră că reformele propuse de Cazanciuc ar putea fi insuficiente fără un angajament ferm din partea guvernului de a susține financiar aceste inițiative. De exemplu, președintele Asociației Magistraților din România, Gabriela Baltag, a declarat că „fără o finanțare adecvată, orice reformă va rămâne la stadiul de intenție”.
În plus, criticii reformelor sugerează că simpla accelerare a proceselor nu va rezolva problema încrederii în justiție, ci este necesară și o schimbare de mentalitate în rândul magistraților și a întregului sistem. De asemenea, este important ca orice reformă să fie însoțită de măsuri care să asigure transparența și responsabilitatea în actul de justiție.
Conform unui studiu Eurobarometru din 2025, doar 37% dintre români au încredere în sistemul judiciar, ceea ce este cu mult sub media Uniunii Europene de 62%. Aceasta evidențiază nu doar provocările cu care se confruntă sistemul judiciar din România, ci și necesitatea urgentării reformelor.
Așadar, măsurile propuse de Robert Cazanciuc sunt cu siguranță un început, dar trebuie să fie susținute de un plan clar și de un angajament real din partea autorităților. Trebuie să ne asigurăm că românii vor avea încredere în justiție, iar acest lucru nu se poate realiza fără colaborarea tuturor părților implicate.
Următorii pași ar trebui să includă organizarea unor dezbateri publice pe tema reformelor și implicațiile lor, precum și o evaluare periodică a progreselor realizate în implementarea acestora.