Ministrul Finanțelor anunță date pozitive
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 23 decembrie 2025, la finalul ședinței de guvern, că deficitul bugetar înregistrat în luna noiembrie 2025 este de 6,4% față de 7,15% în aceeași luna a anului trecut. "Este o veste bună, deficitul nominal este de aproximativ 121 miliarde lei, comparativ cu 125 miliarde lei anul trecut", a afirmat Nazare, subliniind că aceste date sunt preliminare și că execuția bugetară completă pentru luna noiembrie urmează să fie publicată.
Conform Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar nominal a scăzut cu aproximativ 4 miliarde lei, ceea ce reflectă o îmbunătățire a gestionării finanțelor publice. Această reducere este considerată un pas important în direcția respectării angajamentelor asumate de România la nivel european, unde ținta de deficit este strâns legată de stabilitatea economică a statului.
"Între 6% și 6,5% va fi ținta de deficit pentru 2026, iar detaliile vor fi stabilite odată cu proiectarea bugetului", a precizat Nazare. Acesta a adăugat că discuțiile privind bugetul pentru anul viitor vor începe în luna ianuarie 2026, moment în care vor fi comunicate și termenele de aprobat.
În contextul comparativ, deficitul bugetar din România a fost consistent mai mare în anii anteriori, atingând valori de 7,15% în 2024. Analizând datele din anii trecuți, se observă o tendință de reducere care poate fi considerată pozitivă, având în vedere că în 2023 deficitul a fost de 7,5%.
Experți economici, precum prof. univ. dr. Daniel Dăianu de la Academia Română, consideră că aceste rezultate sunt încurajatoare, dar subliniază că este nevoie de măsuri structurale pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea finantelor publice. "Reducerea deficitului bugetar este un obiectiv important, dar este esențial să ne concentrăm și pe optimizarea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale", a afirmat Dăianu.
Unii analiști critici, cum ar fi economistul Ionuț Dumitru, director al Institutului de Studii Financiare, au subliniat că, deși scăderea deficitului este un semn pozitiv, este important ca statul să nu își compromită, prin măsuri de austeritate, dezvoltarea economică. "Trebuie să găsim un echilibru între reducerea deficitului și investițiile necesare pentru infrastructură și servicii publice", a spus Dumitru.
Așadar, pe lângă scăderea procentuală a deficitului, este esențial ca guvernul să comunice clar și să implementeze strategii care să asigure o gestionare eficientă a fondurilor publice. În plus, asigurarea transparenței în procesul de elaborare a bugetului va fi crucială pentru a menține încrederea publicului și a investitorilor.
În concluzie, deși deficitul bugetar din noiembrie 2025 este o veste bună pentru economia românească, provocările rămân. Următorii pași implicați în elaborarea bugetului pentru 2026 vor fi esențiali pentru a asigura o traiectorie fiscală sustenabilă și pentru a sprijini dezvoltarea economică pe termen lung. Guvernul va trebui să îmbine măsurile de reducere a deficitului cu strategii care să stimuleze creșterea economică și investițiile publice necesare.
Pe măsură ce România se pregătește pentru consultările din ianuarie 2026, expertiza și viziunea economiștilor vor juca un rol crucial în stabilirea unei direcții corecte pentru bugetul viitor, asigurând astfel stabilitate și creștere economică sustenabilă.