Nereguli semnalate în scrutin
Comisia electorală din Bosnia a anulat parţial, miercuri, 24 decembrie 2025, rezultatele alegerilor prezidenţiale din Republica Srpska (RS, entitatea sârbă a ţării) din cauza neregulilor constatate. Potrivit AFP, citată de Agerpres, această decizie ar putea modifica rezultatul scrutinului organizat pentru desemnarea succesorului lui Milorad Dodik, liderul coaliţiei aflate la putere. La finalul alegerilor anticipate, marcate de o participare slabă de 35,5%, Sinisa Karan, candidatul sprijinit de Dodik, a obţinut 50,39% din voturi, în timp ce Branko Blanusa, susţinut de mai multe partide de opoziţie, a obţinut 48,22%. Diferenţa dintre cei doi candidaţi este de sub 10.000 de voturi, dintr-un total de aproximativ 450.000 de alegători care s-au prezentat la secţiile de votare.
Opoziţia a acuzat coaliţia aflată la putere de fraude în cel puţin 100 de secţii de votare, susţinând că aceste nereguli au fost determinante pentru rezultatul scrutinului. Milorad Dodik a respins acuzaţiile, afirmând recent că această „istorie este încheiată” pentru el. Comisia electorală (CIK) a decis la începutul lunii decembrie să efectueze o renumărare a buletinelor de vot în peste 100 de birouri de votare, dintr-un total de 2.160, iar miercuri a anunţat anularea rezultatului în 136 dintre ele, în 17 localităţi, majoritatea în Doboj, Zvornik şi Laktasi, circumscripţia electorală a lui Dodik.
„În timpul acestor alegeri anticipate au fost constatate numeroase nereguli”, a declarat un raportor al CIK, Miso Krstovic. Decizia CIK nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă aceasta va fi aprobată de justiţie, CIK va convoca un nou scrutin în birourile de votare contestate. Acest scrutin a fost organizat după destituirea lui Dodik de către justiţia locală. Milorad Dodik (66 de ani) a primit în februarie interdicţia de a deţine funcţii publice timp de şase ani, o decizie confirmată în apel. El a fost găsit vinovat pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internaţional, care are misiunea de a veghea la aplicarea Acordului de pace de la Dayton, semnat în urmă cu 30 de ani.
Bosnia este divizată în două entităţi autonome: Republica Srpska (RS) şi Federaţia croato-bosniacă. Această situaţie reflectă complexitatea politicii interne din ţară, unde tensiunile etnice continuă să influenţeze procesul electoral. În contextul acestor nereguli, este esenţial ca autorităţile să asigure un mediu electoral transparent şi corect, pentru a restabili încrederea cetăţenilor în sistemul democratic. Aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili de fraudele semnalate ar putea fi un pas important în această direcţie, dar este necesară o implicare activă din partea organismelor internaţionale pentru a monitoriza procesul electoral.
Posibilitatea reîntoarcerii la urne în birourile contestate ar putea oferi o soluţie temporară, dar pentru a evita repetarea acestor probleme, reforma electorală este imperativă. Aceasta ar putea implica modificări legislative şi o revizuire a procedurilor de vot, pentru a asigura integritatea alegerilor viitoare.
Autorităţile din Bosnia trebuie să colaboreze strâns cu partenerii internaţionali pentru a crea un cadru electoral robust, care să reflecte voinţa reală a cetăţenilor.