Decizii fiscale pentru bucureșteni
Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a convocat pentru marţi, 23 decembrie 2025, o şedinţă extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru a discuta despre modificările fiscale ce vor intra în vigoare în anul 2026. La sediul Primăriei Generale, consilierii au avut pe ordinea de zi cinci proiecte de hotărâre, printre care stabilirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi instituirea unei taxe speciale pentru promovarea turistică a Bucureştiului. "Este esenţial să discutăm despre structura fiscală a oraşului nostru pentru a asigura un mediu prietenos pentru dezvoltare economică", a declarat primarul Ciucu în deschiderea şedinţei.
Potrivit unui comunicat al Primăriei Bucureşti, şedinţa a fost convocată pentru a dezbate nivelurile impozitelor şi taxelor locale care vor fi aplicate începând cu anul 2026. De asemenea, consilierii vor aproba un proiect de rectificare a bugetului pentru anul 2025, stabilirea preţurilor medii ale produselor agricole pentru Bucureşti, precum şi actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov. Proiectele au fost elaborate de diverse comisii ale CGMB, inclusiv Comisia economică şi Comisia juridică.
Consilierii CGMB au aprobat, marţi, cu 45 de voturi pentru, un amendament care vizează majorarea impozitelor pe clădiri şi terenuri pentru anul 2026. Rata inflaţiei de 5,6% din 2024 a fost luată în considerare pentru a ajusta valoarea impozabilă, care va creşte semnificativ comparativ cu anul anterior. Astfel, impozitul pentru clădirile robuste, cu cadre din beton armat, va ajunge la 2.677 lei/metru pătrat, faţă de 1.492 lei/metru pătrat în 2025. De asemenea, pentru clădirile din lemn, impozitul va fi de 803 lei/metru pătrat, comparativ cu 447 lei în 2025.
În ceea ce priveşte terenurile, pentru cele din intravilan, impozitul va fi de 75 lei/ha pentru teren arabil din zona A, faţă de 42 lei/ha în 2025, iar pentru zona B, va creşte de la 31 lei/ha la 56 lei/ha. Aceste majorări sunt parte a strategiei de a ajusta veniturile locale în funcţie de nevoile bugetare, conform articolului 489 din Codul fiscal.
Un alt punct important al ordinii de zi a fost reducerea impozitului pentru mijloacele de transport hibride cu emisii de CO2 de până la 50 g/km, care va beneficia de o reducere de 30%. Consiliile locale de sector vor avea competenţa de a aproba scutiri sau reduceri pentru anumite categorii de clădiri, cum ar fi cele clasificate ca muzee sau monumente istorice.
Criticii acestor măsuri, în special consilierii din cadrul USR, au exprimat temeri cu privire la impactul acestor majorări asupra populaţiei, argumentând că acestea vor afecta în special categoriile vulnerabile. "Nu putem să ignorăm că aceste taxe vor avea un impact direct asupra vieţii de zi cu zi a bucureştenilor", a declarat un purtător de cuvânt al USR. În replică, primarul Ciucu a subliniat că majorările sunt necesare pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii oraşului.
În concluzie, şedinţa de marţi a CGMB a reprezentat un pas important în stabilirea direcţiei fiscale pentru Bucureşti în 2026. Majorările de taxe sunt prevăzute să genereze venituri suplimentare pentru bugetul local, ceea ce va permite implementarea unor proiecte esenţiale pentru dezvoltarea oraşului. Autorităţile locale vor continua să monitorizeze impactul acestor măsuri asupra populaţiei, încercând să echilibreze nevoile bugetare cu cele ale cetăţenilor.
Următoarele întâlniri ale CGMB vor fi esenţiale pentru a discuta eventuale ajustări sau măsuri compensatorii.