Analiza legislației din justiție
Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei se întruneşte marţi, 23 decembrie 2025, de la ora 10:00, în prima şedinţă, urmând să analizeze care sunt aspectele legislative şi cele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. Conform deciziei de înfiinţare a comitetului, publicată vineri în Monitorul Oficial, acesta este alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi, şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului. "Sigur, noi, Guvernul, nu avem competenţe directe pentru că e o altă formă de putere. Dar ceea ce facem noi, şi mâine avem o primă întâlnire a acestui grup de lucru, să vedem care sunt aspectele legislative, care sunt aspectele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. Dacă constatăm că există anumite modificări care ar putea fi făcute, îmbunătăţim lucrurile cu semnalele care ne vin din interior şi sunt susţinute de coaliţie, deci de lumea politică. Vor fi supuse analizei coaliţiei", a explicat luni seară premierul Ilie Bolojan.
Premierul a afirmat că Guvernul poate promova în acest sens un proiect de lege. De asemenea, a menţionat că ministrul Justiţiei poate face propuneri în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şedinţa are loc în contextul acuzaţiilor lansate de foşti şi actuali magistraţi cu privire la situaţia gravă din justiţie şi al consultărilor iniţiate de preşedintele Nicuşor Dan cu magistraţii. Decizia de înfiinţare a comitetului a fost publicată vineri, în Monitorul Oficial.
Conform actului normativ, Comitetul este un organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de preşedinte. La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale. În vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului, ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau invitaţi desemnaţi.
Printre atribuţiile principale ale Comitetului se numără analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Comitetul va analiza opiniile formulate de asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei.
Comitetul va organiza întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, pentru a solicita puncte de vedere privind activitatea în domeniul justiţiei. Rapoartele de progres vor fi prezentate cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor stabilite prin decizie. Comitetul poate propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie.
Reuniunile Comitetului se vor desfăşura ori de câte ori este necesar, fie fizic, fie online, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului. Recomandările vor fi adoptate prin consens; în lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului. Aceste recomandări vor fi comunicate autorităţilor competente pentru iniţierea proiectelor de acte cu caracter normativ necesare punerii în aplicare a măsurilor propuse.
Comunicarea publică în numele Comitetului va fi realizată exclusiv de către prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta.