Sondaj IRSOP: Românii despre Rusia și Ucraina

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un sondaj IRSOP realizat între 15 și 19 decembrie 2025 arată că aproape jumătate dintre români nu sunt îngrijorați de o eventuală vecinătate cu Rusia. În plus, majoritatea respondenților se opun trimiterii de trupe în Ucraina și consideră că democrația și libertatea de exprimare sunt în pericol în România.

EN

Brief

A recent IRSOP survey reveals that nearly half of Romanians are not concerned about a potential proximity to Russia. The majority oppose sending troops to Ukraine and believe that democracy and freedom of expression are at risk in Romania.

Sondaj IRSOP: Românii despre Rusia și Ucraina
Sursa foto: digi24.ro

Percepții și temeri

Aproape jumătate dintre românii intervievați într-un sondaj IRSOP, publicat luni, 22 decembrie 2025, afirmă că o eventuală vecinătate cu Rusia nu le provoacă îngrijorare. Conform acestui studiu, 49% dintre respondenți declară că nu sunt îngrijorați, în timp ce 51% se arată preocupați de o astfel de situație. "Percepția românilor asupra Rusiei este diversificată, iar această divizare reflectă complexitatea relațiilor internaționale actuale", a declarat sociologul Petre Datculescu, fondator al IRSOP.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-19 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.010 persoane, având o marjă de eroare de +/-3,1% și un nivel de încredere de 95%. În ceea ce privește riscul ca Rusia să atace Europa, 53% dintre respondenți cred că o astfel de amenințare există, în timp ce 45% consideră că nu este cazul. Aceste cifre sugerează o anxietate latentă în rândul populației cu privire la stabilitatea regională.

În ceea ce privește implicarea României în conflictul din Ucraina, 76% dintre respondenți afirmă că statele europene nu ar trebui să trimită trupe în Ucraina, iar 84% consideră că România nu ar trebui să participe la o astfel de acțiune. Această poziție reflectă o reticență față de implicarea militară în conflicte externe, în contextul în care mulți români își exprimă preocuparea cu privire la siguranța națională.

Pe de altă parte, 69% dintre respondenți cred că Rusia va câștiga războiul din Ucraina, în contrast cu doar 23% care susțin că ucrainenii vor ieși învingători. Această viziune pesimistă asupra evoluției conflictului ar putea influența percepția românilor asupra securității naționale și a relațiilor internaționale.

Referitor la negocierile de pace, 64% dintre respondenți consideră că președintele SUA, Donald Trump, ar trebui să rămână implicat, în timp ce 33% cred că este mai bine ca acesta să se retragă și să lase europenii să gestioneze situația. Această opinie subliniază complexitatea rolului Statelor Unite în Europa și așteptările românilor cu privire la liderii internaționali.

În cazul în care Statele Unite s-ar retrage din NATO, 60% dintre respondenți consideră că România ar fi mai expusă unui risc sporit, în timp ce 37% afirmă că nu ar exista nicio schimbare semnificativă. Această percepție este esențială pentru înțelegerea modului în care românii evaluează securitatea națională în contextul geopolitic actual.

Legat de migrație, doar 38% dintre respondenți ar accepta ca România să primească migranți în cazul în care Uniunea Europeană ar distribui străini în diferite state membre, în timp ce 62% s-ar opune acestei măsuri. Aceste date sugerează o reticență generală față de migrarea masivă și impactul acesteia asupra identității naționale.

Întrebați despre riscul de pierdere a identității naționale și a încrederii în sine, 63% dintre respondenți consideră că acest pericol există, iar 36% nu. Această percepție este relevantă pentru discuțiile despre integrarea culturală și identitatea națională în România.

În concluzie, 64% dintre români sunt de părere că democrația și libertatea de exprimare sunt în pericol, în timp ce 35% cred contrariul. Aceste date sugerează o stare de neliniște în rândul populației cu privire la viitorul democratic al țării.

IRSOP Market Research & Consulting, compania care a realizat sondajul, are o istorie îndelungată în cercetarea sociologică și este recunoscută pentru contribuțiile sale la înțelegerea opiniei publice în România.