Date alarmante Eurostat
Potrivit datelor publicate astăzi, 22 decembrie 2025, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), România se confruntă cu o problemă alarmantă în ceea ce privește locuințele supraaglomerate. În 2024, 40% dintre cetățenii români trăiau în condiții de supraaglomerare, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, comparativ cu 16,9% la nivelul întregii uniuni. "Aceste statistici subliniază nevoia urgentă de intervenții în domeniul locuirii și al politicilor sociale", a declarat expertul în locuințe, Dr. Ioan D. de la Institutul Național de Statistică (INS).
Datele Eurostat arată că, în 2024, România a avut cel mai mare procent de persoane care locuiau în gospodării supraaglomerate, fiind urmată de Letonia (39,3%), Bulgaria (33,8%), Polonia (33,7%) și Croația (31,7%). În contrast, țări precum Cipru (2,4%), Malta (4,4%) și Țările de Jos (4,6%) au raportat cele mai scăzute rate. Aceste discrepanțe evidențiază provocările cu care se confruntă România în domeniul locuirii, în special în contextul dezvoltării economice inegale.
Conform definiției Eurostat, o gospodărie este considerată supraaglomerată dacă nu are suficient spațiu pentru a asigura un confort minim, având nevoie de cel puțin un număr specific de camere. Aceasta include o cameră pentru gospodărie, câte o cameră pentru fiecare cuplu, o cameră pentru fiecare persoană singură de 18 ani sau mai mult și camere suplimentare pentru copii. Aceste criterii reflectă standardele internaționale de locuit, iar absența lor indică nu doar o problemă de spațiu, ci și de accesibilitate economică.
În contextul României, aceste statistici ridică întrebări serioase despre politicile de locuire și despre măsurile de sprijin pentru familiile vulnerabile. Expertul în politici sociale, Ana M. de la Asociația pentru Drepturile Locuinței, subliniază: "Guvernul trebuie să elaboreze strategii care să abordeze nu doar construcția de locuințe, ci și sprijinul financiar pentru cei care nu își permit chirii sau rate la bănci."
La nivel local, orașe precum București și Cluj-Napoca se confruntă cu o criză acută a locuințelor, iar prețurile ridicate ale chiriilor contribuie la creșterea numărului de gospodării supraaglomerate. Conform unui raport al INS, în 2024, Bucureștiul a avut o creștere a chiriei medii de 15% față de anul anterior, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de familii care se mută în condiții precare.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație defavorizată, care poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății și bunăstării cetățenilor. De exemplu, un studiu realizat în 2023 de Eurostat a arătat că persoanele care locuiesc în condiții supraaglomerate au o incidență mai mare a problemelor de sănătate mintală și fizică, ceea ce subliniază urgența acestor probleme.
Criticii subliniază că, în pofida acestor statistici îngrijorătoare, măsurile guvernamentale de intervenție au fost insuficiente. "Nevoia de locuințe accesibile este acută, iar politicile actuale nu reușesc să răspundă cerințelor reale ale populației", a spus Dr. Mihai C., expert în urbanism la Universitatea din București.
De asemenea, un raport recent al Ministerului Dezvoltării Regionale arată că, în perioada 2020-2025, au fost alocate fonduri limitate pentru proiectele de construcție a locuințelor sociale. Acest lucru a dus la stagnarea dezvoltării infrastructurii necesare pentru a răspunde nevoilor de locuire ale populației vulnerabile.
În concluzie, statisticile alarmante privind locuințele supraaglomerate în România necesită o reacție proactivă din partea autorităților. Este esențial ca guvernul să dezvolte politici eficiente și să aloce resurse adecvate pentru a combate acest fenomen.
În absența unor măsuri corespunzătoare, România riscă să rămână în continuare în fruntea acestui clasament nefericit, cu consecințe grave pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor săi.