Raportul Inspecției Judiciare despre Justiția Capturată

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Inspecția Judiciară a publicat un raport detaliat referitor la anchetele disciplinare, în contextul întâlnirii președintelui Nicușor Dan cu magistrații. Raportul analizează aspecte critice din activitatea DNA și a instanțelor, inclusiv acuzațiile prezentate în documentarul Recorder "Justiția Capturată". Se subliniază că multe dintre temele discutate au fost deja investigate de Inspecția Judiciară.

EN

Brief

The Judicial Inspection published a detailed report regarding disciplinary investigations amid President Nicușor Dan's meeting with magistrates. The report analyzes critical aspects of DNA and court activities, including allegations presented in the Recorder documentary "Captured Justice," emphasizing that many discussed topics have already been investigated by the Judicial Inspection.

Raportul Inspecției Judiciare despre Justiția Capturată
Sursa foto: stiripesurse.ro

Discuții la Cotroceni

În timp ce președintele Nicușor Dan se întâlnește cu magistrații la Palatul Cotroceni, Inspecția Judiciară a publicat un raport detaliat privind anchetele disciplinare inițiate sau finalizate în ultimii ani, inclusiv cele referitoare la faptele prezentate în documentarul Recorder "Justiția Capturată". Potrivit Inspecției Judiciare, materialul publicat de Recorder la 9 decembrie 2025 conține afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistemului judiciar, multe dintre temele ridicate fiind deja în atenția instituției. "Sunt puse în discuție unele teme care au reprezentat în mod constant obiect de preocupare pentru Inspecția Judiciară", se arată în raport.

Raportul se concentrează pe activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și pe modul de funcționare al instanțelor, în special al Curții de Apel București și Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceste instanțe au fost implicate în mai multe dosare de mare corupție, care s-au finalizat prin prescripție sau achitare. În ceea ce privește activitatea DNA, raportul detaliază mai multe lucrări ale Inspecției Judiciare, inclusiv cazul procurorului Alexandru Liviu Lascu, în care s-au analizat acuzațiile privind comunicarea unor informații către presă și postări pe rețelele sociale cu conținut politic. Toate acțiunile disciplinare în acest caz au fost respinse.

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a obținut admiterea cererilor de apărare a reputației profesionale, CSM constatând existența unor "campanii sistematice" de discreditare în spațiul public, inclusiv din partea unor lideri politici. Pe de altă parte, cererile formulate de alți procurori privind presupuse imixtiuni ale conducerii DNA în dosare au fost respinse, Inspecția apreciind că infirmarea actelor procurorilor de către superiorii ierarhici reprezintă o atribuție legală, nu o ingerință.

Un capitol consistent al raportului este dedicat Curții de Apel București, unde au fost investigate numeroase sesizări privind schimbarea completurilor de judecată, amânări succesive de pronunțare și întârzieri majore în redactarea hotărârilor. Inspecția Judiciară subliniază că reorganizarea completurilor de judecată a fost, în multe cazuri, o măsură generală de management, nu una punctuală, menită să influențeze anumite dosare. De asemenea, s-a constatat că judecătorii au fost sancționați disciplinar, inclusiv cu excluderea din magistratură, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat ulterior sancțiunile, apreciind că faptele țin de interpretarea legii sau de volumul excesiv de muncă.

Într-un caz notoriu, un dosar a fost soluționat după peste 9 ani, iar Inspecția a constatat întârzieri repetate și nerespectarea termenelor legale de redactare. Cu toate acestea, instanța supremă a decis că nu este întrunită latura subiectivă a abaterii disciplinare. Raportul reține și situații de comportament neadecvat în sala de judecată, inclusiv ton agresiv față de procurori, justițiabili sau colegi. Deși Secția pentru judecători a CSM a dispus în unele cazuri excluderea din magistratură, Înalta Curte a redus sancțiunile la avertisment sau diminuarea salariului, apreciind că, deși conduita a fost incompatibilă cu statutul de magistrat, nu justifică sancțiunea maximă.

Referitor la teza centrală a documentarului Recorder privind o presupusă "persecuție" a magistraților incomozi, Inspecția Judiciară susține că datele statistice publice nu confirmă această afirmație. Instituția subliniază că, în actualul cadru legal, comportamentele private ale magistraților nu mai pot fi sancționate disciplinar, iar doar faptele săvârșite în exercitarea funcției pot face obiectul răspunderii disciplinare. Totodată, Inspecția precizează că nu a identificat sesizări relevante formulate de unii dintre magistrații menționați în documentar și anunță că verificările vor continua pentru celelalte aspecte prezentate.

Raportul mai arată că sunt în derulare controale tematice la mai multe curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la unități de parchet, vizând durata excesivă a proceselor, volumul de muncă și disfuncționalități administrative sau legislative.

"Toate rapoartele de control sunt publice și pot constitui repere pentru îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar", mai precizează Inspecția Judiciară.