Nicușor Dan: Interesele economice bat moralitatea

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Nicușor Dan a discutat despre impactul revenirii lui Donald Trump asupra relațiilor transatlantice, subliniind prioritizarea intereselor economice față de moralitate. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Europa în gestionarea relației cu SUA și a subliniat importanța unei reacții rapide în fața provocărilor internaționale, inclusiv războiul din Ucraina și dezinformarea rusească.

EN

Brief

Nicușor Dan discusses the impact of Donald Trump's return on transatlantic relations, emphasizing the prioritization of economic interests over moral considerations. He highlights the challenges Europe faces in managing its relationship with the US and the importance of a swift response to international challenges, including the war in Ukraine and Russian disinformation.

Nicușor Dan: Interesele economice bat moralitatea
Sursa foto: digi24.ro

Interviu cu președintele României

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că "Lumea s-a schimbat" într-un interviu recent acordat publicației Politico, subliniind impactul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă asupra relațiilor transatlantice. În interviul realizat într-un hotel din Bruxelles, Dan a accentuat că Europa trebuie să se adapteze la un nou context global, în care interesele economice au devenit prioritare, depășind adesea considerentele morale. "Am trecut de la o abordare morală, în sensul clasic, la una mult mai pragmatică și orientată pe interese economice", a afirmat el, evidențiind slăbiciunile liderilor europeni care, în opinia sa, "pot lua decizii prea lent". Potrivit lui Dan, liderii europeni au petrecut mare parte din 2025 încercând să navigheze în această nouă realitate.

Nicușor Dan a subliniat că, de la revenirea lui Trump în ianuarie 2025, atitudinea acestuia față de Europa a fost una de dispreț, evidențiată prin reducerea ajutoarelor financiare și militare pentru Ucraina și impunerea de taxe suplimentare Uniunii Europene. Criticile lui Trump la adresa liderilor europeni, pe care i-a numit "slabi", au creat o tensiune deosebită în cadrul relațiilor internaționale. În acest context, Nicușor Dan a identificat dilema cu care se confruntă liderii europeni: cât de mult să accepte prioritățile economice ale lui Trump, având în vedere dependența de SUA, și cât de mult să se opună ostilităților acestuia față de valorile europene.

Un aspect important pe care l-a menționat Dan este influența pe care administrația americană o exercită asupra partidelor populiste de dreapta din Europa, care promovează o agendă anti-migrație. În acest sens, vicepreședintele american, JD Vance, a criticat anularea alegerilor din România din 2024. "Este în regulă ca politicienii americani să-și exprime opiniile, dar problema apare dacă SUA încearcă să influențeze politica europeană în mod nedemocratic", a declarat Dan, referindu-se la metodele de dezinformare folosite de Rusia.

Referitor la evaluarea lui Trump că liderii europeni sunt "slabi", Nicușor Dan a recunoscut că există "un sâmbure de adevăr". A subliniat că procesul de decizie în cadrul Uniunii Europene poate fi foarte lent, cum a fost cazul stabilirii finanțării pentru Ucraina, care a necesitat luni de negocieri. Totuși, a punctat că, chiar și în condiții dificile, UE a reușit să adopte decizii semnificative, cum ar fi un împrumut comun de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Dan a reiterat că Europa și SUA sunt aliați naturali, împărtășind valori comune, dar a recunoscut că, în prezent, parteneriatul se află într-o "perioadă de tranziție". Evaluarea sa sinceră reflectă deteriorarea relației transatlantice sub conducerea lui Trump, care a contestat fundațiile alianței occidentale. În privința războiului din Ucraina, Nicușor Dan a exprimat un pesimism moderat, anticipând că Rusia nu va căuta pacea în curând, ci va continua să lupte pentru a obține progrese teritoriale.

De asemenea, președintele României a susținut că este esențial ca SUA să exercite presiune asupra lui Putin pentru a accepta un armistițiu, aliniindu-se astfel cu poziția președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Apreciind sancțiunile recente impuse de SUA asupra companiilor petroliere rusești, Dan a avertizat că orice pace care ar recompensa agresorul ar avea consecințe negative pentru securitatea Europei.

România joacă un rol crucial în sprijinul Ucrainei, având Portul Constanța ca un hub operațional esențial. Nicușor Dan a menționat că militarii ucraineni se antrenează deja în România și a comentat despre incidentele cu dronele rusești, afirmând că nu crede că acestea au fost trimise intenționat pe teritoriul românesc.

În ceea ce privește politica internă, Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale în mai 2025, dar anularea alegerilor din 2024 a alimentat scepticismul românilor față de democrație. El a recunoscut că, în primele șase luni de mandat, s-a concentrat pe măsuri de austeritate în sectorul public pentru a reduce deficitul bugetar, dar a promis reforme în Justiție pentru a combate corupția. "Oamenii de la vârf lucrează pentru rețele mici de interese, în loc să fie pentru binele public", a afirmat Dan, subliniind necesitatea unei transparențe mai mari în procesul decizional.

Președintele a subliniat că statul român nu a reușit să comunice suficient alegătorilor motivele anulării alegerilor, ceea ce a dus la o neîncredere și mai mare în instituțiile democratice. Întrebat despre campaniile de dezinformare rusești, el a afirmat că acestea au afectat România timp de un deceniu, iar alte state europene se confruntă cu provocări similare. "Chiar dacă spui că informația e falsă a doua zi, jumătate de milion de oameni deja au fost influențați", a explicat el, subliniind complexitatea problemei.

În concluzie, Nicușor Dan a evidențiat că politicienii europeni nu ar trebui să dea vina pe Bruxelles pentru politicile nepopulare, deoarece aceasta alimentează populismul. A descoperit că politica europeană este mai democratică decât pare, dar regretă că cetățenii nu simt acest lucru.

De asemenea, a remarcat că summit-urile UE pot fi prea lungi, sugerând că dezbaterile ar trebui să fie mai concise, pentru a permite o reacție mai rapidă la provocările actuale.