Dialog sau încălcare a legii?
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat la anunțul președintelui Nicușor Dan privind inițierea unui referendum în rândul magistraților, care să stabilească dacă instituția acționează „în interes public” sau „în interesul unui grup din sistemul judiciar”. Într-un comunicat de presă, procurorii din CSM susțin că, începând din luna mai a acestui an, Consiliul a transmis în mod repetat invitații șefului statului de a participa la ședințele plenului, apreciind că un dialog direct ar fi putut clarifica o parte dintre controversele apărute recent în spațiul public. „Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclaritățile la care s-a făcut referire în ultima perioadă”, se arată în comunicat.
Procurorii resping afirmațiile potrivit cărora CSM ar avea rolul de a proteja „interesul național” sau „interesele de breaslă”, subliniind că rolul constituțional fundamental al instituției este acela de garant al independenței justiției. „Raportat la exprimarea potrivit căreia CSM ar avea rolul de a proteja interesul național sau interesele de breaslă, trebuie precizat că rolul său constituțional este de a fi garantul independenței justiției”, mai arată Secția pentru procurori.
În ceea ce privește propunerea președintelui de a organiza un referendum în cadrul corpului magistraților, procurorii din CSM afirmă că, dincolo de eventualele „bune intenții”, un astfel de demers nu este prevăzut de Constituție sau de legislația în vigoare. „Nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, iar referendumul nu se numără printre acestea”, se arată în comunicat.
Totodată, procurorii precizează că nu ar avea nicio problemă să își depună mandatele dacă majoritatea magistraților ar cere acest lucru prin mecanismele legale existente. CSM critică și calificarea justiției drept „a treia putere în stat”, arătând că o astfel de ierarhizare este contrară principiilor europene privind echilibrul și controlul reciproc între autoritățile statului. „Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene”, afirmă procurorii.
În comunicat se reamintește că modificările succesive ale legilor justiției au generat „bulversări” majore în activitatea instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și judecată, cât și în cea de management și administrație. Procurorii din CSM susțin că, pe parcursul mandatului lor, au cerut în mod repetat remedieri legislative, unele dintre acestea fiind similare cu solicitările formulate în prezent de magistrați și de societatea civilă.
În final, Secția pentru procurori își reafirmă sprijinul pentru mecanismele democratice și pentru dialogul loial între autorități, dar subliniază că nu va susține inițiative care presupun încălcarea legii. „Susținem dialogul și cooperarea loială între autorități, dar nu vom susține niciodată demersuri care implică încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în acord cu nevoile sistemului”, se arată în comunicat. Și Secția pentru judecători a CSM a transmis că „nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”.
Reacțiile vin după ce președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, la Palatul Cotroceni, că intenționează să inițieze în luna ianuarie un referendum în rândul magistraților, cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor spune că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative. Dacă vor spune că acționează în interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a afirmat Nicușor Dan.
Luni, la Palatul Cotroceni, președintele României continuă consultările cu magistrați care au acceptat să își exprime public criticile privind funcționarea sistemului judiciar, invocând, între altele, ingerințe ierarhice în dosare, probleme de promovare și puteri excesive ale conducerilor instanțelor.