Controversă și comemorare
Chipurile unor figuri legionare au fost pictate pe o capela din București. Lucrările de pictură murală au fost definitivate în vara acestui an, iar capela a fost sfințită în octombrie. Înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au fost prezenți, cât și reprezentanți ai Bisericii Catolice, având în vedere că parohia poartă hramul unui sfânt italian. Radu Gyr și Valeriu Gafencu, alături de cel al lui Mircea Vulcănescu, condamnat pentru crime de război, apar pe zidurile capelei cu hramul „Martiri și Mărturisitori ai Temnițelor Comuniste” din Parohia Apărătorii Patriei II, scrie G4Media.ro.
Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a oficiat, pe 5 octombrie, slujba de resfințire a Bisericii „Sfântul Ambrozie” din Parohia Apărătorii Patriei II, București și sfințirea capelei. „Ne bucurăm să fim prezenți în această zi în Parohia Apărătorii Patriei II, una dintre bisericile construite cu multă jertfă după Al Doilea Război Mondial, în memoria și cinstirea eroilor care s‑au jertfit pentru apărarea patriei, a credinței și libertății noastre, pentru ca noi, astăzi, să trăim în libertate”, a spus PS Veniamin, cu ocazia acelui eveniment.
La evenimentul organizat de părintele paroh Mircea Alexă Uță au participat mai mulți reprezentanți ai Patriarhiei Române, ai Arhiepiscopiei Bucureștilor, ai Episcopiei Basarabiei de Sud, dar și ai Nunțiaturii Apostolice din România sau ai Capelei Universității de Științe din Padova. Picturile îi reprezintă pe Sfinții Gherasim Iscu, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Ilie Lăcătușu (canonizat recent de BOR), Arsenie Boca, Ilarion Felea, Gherasim Iscu, Ilie Cleopa, Constantin Sârbu, Paisie Olaru și pe preoții Arsenie Papacioc, Iustin Pârvu, Benedict Ghiuș, Constantin Voicescu, Gheorghe Calciu, Constantin Galeriu, Daniil Tudor, Ioan Sabău, Ioan Stoicescu, Nil Dorobanțu, Ilarion Argatu, Dimitrie Bejan, Mina Dobzeu.
De asemenea, mai apar chipurile monarhilor Atanasie Ștefănescu, Marcu Dumitrescu, Nicolae Steinhardt. Între „pătimitori”, sunt Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Dumitru Uță (tatăl preotului paroh, legionar închis de trei regimuri diferite - carlist, antonescian și comunist - dar care a tratat gratis colegii de detenție, fiind absolvent de Medicină), Virgil Maxim, Radu Gyr, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, dar și Laurenția Arnăuțoiu, Elisabeta Rizea, Aspazia Oțel Petrescu.
Valoarea totală a lucrărilor executate a fost de 63.563 lei, achitată conform celor două situații de lucrări. A fost constituit și contul de garanție de bună execuție, iar o parte a fondurilor a provenit din sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte (25.000 lei), restul fiind acoperit din fonduri proprii. De asemenea, a fost achitată contribuția de 2% către Comisia de Pictură Bisericească.
Radu Gyr a fost comandant legionar în perioada de co-guvernare cu regimul Antonescu și este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare. Conform documentelor CNSAS, Radu Gyr (Demetrescu Ştefan) a fost condamnat în 4 aprilie 1945 pentru crime de dezastrul ţării, eliberat în 6 august 1956 şi rearestat la 19 iulie 1958 pentru activitate legionară. Recent, un scandal s-a declanșat după ce o melodie pe versuri de Radu Gyr, propagandistul Mişcării Legionare, a fost interpretată în 30 octombrie de corul Patriarhiei Tronos Junior în Catedrala Naţională.
Iniţiativa a stârnit controverse: liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond consideră „o prăbuşire morală”, iar Vasile Bănescu, membru CNA, spune că „face un rău enorm” bisericii. Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel” a cerut autosesizarea instituţiilor abilitate. Valeriu Gafencu a fost membru activ al Mișcării Legionare, iar în timpul rebeliunii din ianuarie 1941 a incitat cu pistolul în mână, elevi din liceele ieșene să se alăture tentativei de lovitură de stat în timpul rebeliunii legionare din 1941, potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România.
În 1941, după interzicerea Mișcării Legionare, a fost condamnat la închisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fasciste. Mircea Vulcănescu, un intelectual public din perioada interbelică, a îndeplinit funcția de sub-secretar de stat la ministerul finanțelor în guvernul condus de Ion Antonescu în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. El a fost condamnat în 1946 pentru crime de război la o sentință de opt ani temniță grea și a murit în închisoarea Aiud în 1952.
Fiica sa, Maria, a contestat sentința, care a fost anulată în 2017 de Tribunalul București, care a constatat că acest act avea un caracter politic, dar statul a făcut apel și în 2019 și Curtea de Apel București l-a admis printr-o decizie definitivă, ceea ce face ca Mircea Vulcănescu să fie considerat în continuare criminal de război.
Mișcarea neolegionară, discursul urii, antisemitismul și apologia fenomenului extremist sunt interzise prin lege încă din 2002.
Cu toate acestea, instalarea de monumente care elogiază criminali de război, festivități de comemorare, discursuri publice extremiste și alte forme de manifestare contrare legii nu au fost sancționate de autorități.