Austeritate în context european
În data de 21 decembrie 2025, Cristian Socol, economist și expert în politici fiscale, a prezentat o analiză detaliată a situației fiscal-bugetare a României pentru anul 2025 și estimările pentru 2026. "O țară ca afară" rămâne un deziderat iluzoriu în condițiile în care România are una dintre cele mai mici ponderi a cheltuielilor bugetare în PIB din UE, cauzate de cea mai mică pondere a veniturilor în PIB din UE, excluzând Irlanda și Malta, care sunt considerate paradisuri fiscale. Servicii publice ca în Vest cu venituri la buget de tip paradis fiscal este un nonsens economic.
În prima parte a analizei, Socol explică dublul standard al dezbaterilor privind deficitul bugetar din 2024, subliniind pervertirea cauzelor acestuia. El argumentează nevoia rațională, dar și nevoile ascunse, privind măsurile de consolidare fiscal-bugetară propuse recent. De asemenea, în a doua parte, expertul evaluează sustenabilitatea fiscal-bugetară a României în 2025, subliniind provocările cu care se va confrunta țara în 2026.
Potrivit estimărilor, deficitul bugetar efectiv al României pentru 2025 este de 8,4% din PIB, egal cu cel estimat de Comisia Europeană. Aceasta reprezintă o creștere de 7 miliarde lei față de anul precedent, dar un deficit mai mic cu 0,3 puncte procentuale. De asemenea, conform estimărilor Comisiei Europene, România va încheia anul curent cu un deficit bugetar structural de 7,9% din PIB, în scădere de la 9% anul anterior.
Structura deficitului bugetar este îngrijorătoare, având în vedere că din totalul de 8,4% din PIB, componenta deficitului bugetar primar reprezintă 5,3% din PIB, iar dobânzile 3,1% din PIB, în creștere față de 2,4% din PIB anul anterior. Socol detaliază cum împrumuturile masive din perioada pandemiei și incertitudinea politică au influențat această situație. Mai mult, România va trece de la regula 888 în 2025 la regula 666 în 2026, ceea ce ar putea însemna o îmbunătățire a situației fiscale, dar cu costuri sociale semnificative.
În 2026, România va efectua cea mai dură ajustare a deficitului bugetar, având în vedere că 40% din reducerea deficitului va proveni din creșterea veniturilor bugetare, iar 60% din reducerea cheltuielilor. Această compoziție dezechilibrată a ajustării subliniază lipsa de echitate în consolidarea fiscal-bugetară, un aspect criticat de Socol.
Analiza comparativă la nivelul țărilor UE arată că România va avea cea mai mare pondere a deficitului bugetar efectiv în PIB în 2025, depășind Polonia și Franța. În același timp, se estimează că 13 țări din UE27 vor avea un deficit bugetar efectiv mai mare sau egal cu 3% din PIB, iar media în zona euro va fi de 3,2% din PIB.
Referitor la sustenabilitatea datoriei guvernamentale, Socol menționează că necesarul de finanțare brut din 2025 a fost de 258 miliarde lei, din care aproximativ 40% sunt destinate rostogolirii datoriilor anterioare, iar 60% pentru acoperirea deficitului curent. Printr-o strategie eficientă de administrare a datoriei publice, structura datoriei rămâne sustenabilă, iar presiunea pe termen scurt este redusă.
În concluzie, Socol subliniază că reducerea deficitului bugetar în anii următori va necesita o consolidare fiscal-bugetară bazată pe principii de echitate, inclusiv impozitarea progresivă și stimularea creșterii economice prin investiții.
Aceasta este, de asemenea, o condiție esențială pentru a face față provocărilor viitoare, inclusiv respectarea angajamentelor internaționale și finanțarea cheltuielilor necesare pentru dezvoltare.