Datorii publice și împrumuturi
România se confruntă cu un nou record negativ în privința datoriei publice. Ce face statul când are nevoie disperată de bani pentru a reechilibra bugetul țării? Se împrumută de la cetățeni. În 2025, anul unei crize economice generalizate, cu impact la nivelul întregii țări, s-a înregistrat un record istoric pentru programul de titluri de stat emise de Guvern. Însă, și vecinii unguri recurg în foarte mare măsură la titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând chiar să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei. România și Ungaria ocupă nedoritul loc de codașe ale Europei la capitolul datorie publică, procente uriașe din PIB-ul fiecărei țări reprezentând această datorie. Însă, există și o mare diferență: spre deosebire de vecini, care au o poziție marcantă pe scena mondială și ușa deschisă la Casa Albă prin premierul Viktor Orbán, România se pierde în irelevanță geopolitică.
În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a provenit de la populație, pondere record la vremea respectivă ce a fost deja depășită în 2025. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediții FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al Ministerului de Finanțe. Nazare a menționat că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. Totodată, importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere.
Datele oficiale arată că totalul deținerilor titlurilor de stat a ajuns la 52% din PIB, față de numai 15% din PIB în timpul pandemiei. În ceea ce privește perspectivele, statul își propune să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiunile de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se pe dobânzile atractive pe care le oferă aceste instrumente comparativ cu depozitele bancare. În 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei. Acest trend de împrumuturi de la cetățeni ar putea continua, având în vedere că, pentru 2027, strategia de administrare a datoriei publice preconizează o țintă de 70 de miliarde de lei pentru finanțările atrase de la populație.
Cumulat, în cele 11 luni scurse complet din acest an, Guvernul a împrumutat de la populație în 2025 aproximativ 44,6 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 16-17% din totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an. Comparativ cu anii anteriori, în care această cifră nu depășea 3%, este un progres semnificativ. Cele mai recente date disponibile, de la finalul lunii noiembrie, arată că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, conform Ministerului Finanțelor.
Creșterea datoriei publice este alimentată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, în timp ce datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei. De asemenea, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei în iulie 2025, față de 975,238 miliarde de lei în iunie 2025. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 884,026 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. În acest context, Ungaria a reușit să ajungă la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie, ceea ce oferă un exemplu de creștere a ponderii populației în datoria publică.
Succesul investițiilor în titluri de stat în România este explicabil, ținând cont că oferă dobânzi superioare celor din sistemul bancar. Titlurile Tezaur se vând atât la sediile Trezoreriei, cât și prin Poștă, sprijinind astfel intermedierea financiară. De asemenea, cererea mare de titluri de stat a fost sprijinită de dobânzile atractive și de regimul fiscal special al titlurilor pentru populație, care sunt neimpozabile.
Creșterea averii în Ungaria a fost determinată de economiile financiare nete medii anuale de 6% din PIB și de creșterea valorii activelor financiare, conform declarațiilor lui Ádám Banai, director executiv al Băncii Naționale a Ungariei. Proporția economiilor lichide a crescut semnificativ din 2012, iar stocul de titluri de stat deținute de populație reprezenta 19% din PIB la sfârșitul anului 2024. Aceste date sugerează că structura averii financiare joacă un rol esențial în stabilitatea sistemului financiar și creșterea economică a celor două țări.
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea datoriei publice, iar împrumuturile de la cetățeni devin o soluție din ce în ce mai importantă. Între timp, Ungaria continuă să își consolideze poziția financiară, oferind un contrast interesant între cele două strategii adoptate de cele două state.
Următorii ani vor fi cruciali pentru ambele țări, iar direcțiile economice vor determina nivelul de încredere al populației și capacitatea de a atrage noi investiții.