Date ştiinţifice, mituri, ritualuri
Solstițiul de iarnă marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică. În 2025, fenomenul va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României. De la acest moment și până la solstițiul de vară, din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.
Deși iarna începe din punct de vedere meteorologic pe 1 decembrie, debutul astronomic al sezonului rece are loc odată cu solstițiul de iarnă, când poziția aparentă a Soarelui pe cer reflectă mișcarea reală a Pământului în jurul acestuia. „Fenomenul din luna decembrie desemnează perioada în care poziția Soarelui la amiază variază foarte puțin, acesta fiind aproape staționar pe cer în perioada solstițiului de iarnă. Abia după acest moment, Soarele începe să urce treptat mai sus la mijlocul zilei, semn al faptului că zilele încep să se lungească”, a declarat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.
În timpul solstițiului de iarnă, nopțile ating cea mai mare durată din întregul an deoarece Soarele urcă foarte puțin pe cer și rămâne vizibil pentru un interval scurt. La amiază, la latitudinea medie a României, în jur de 45°, astrul se ridică la doar aproximativ 21° deasupra orizontului. În aceste condiții, ziua ajunge la minimul anual - în București, aproximativ 8 ore și 50 de minute - în timp ce noaptea atinge durata maximă, de aproape 15 ore și 10 minute.
Spre deosebire de solstițiul de vară, la solstițiul de iarnă Soarele rămâne foarte jos pe cer chiar și la mijlocul zilei. Din acest motiv, razele sale ajung sub un unghi redus, iar umbrele obiectelor devin mai lungi decât în orice altă zi a anului. „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de ecuator, deasupra cercului de latitudine numit „Tropicul Capricornului”, a mai precizat Adrian Șonka.
Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”. Tradițiile legate de solstițiu au rădăcini extrem de vechi. Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare dedicată reîntoarcerii Soarelui provine din Mesopotamia antică, de peste 4.000 de ani. Festivitatea, care dura 12 zile, urma să-l ajute pe zeul Marduk, considerat apărător al ordinii și al echilibrului universului, să restabilească ordinea asupra haosului din regiune pentru încă un an.
Un alt element important al tradițiilor solstițiului îl constituie construcțiile megalitice, menite să urmărească traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” în Anglia și „Newgrange” în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost aliniate astfel încât lumina Soarelui să cadă într-un mod precis la apus în ziua solstițiului de iarnă. Potrivit obiceiurilor străvechi, în nopțile în care se produce solstițiul, feriga înflorește miraculos, iar cei care reușesc să o surprindă se bucură de noroc în dragoste și prosperitate în casă.
În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. Oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an. În unele zone ale țării, se respectă diverse superstiții, iar una dintre cele mai importante este aceea că nu este bine să fii singur în această noapte, pentru a nu avea probleme în anul care vine.
Duminică, 21 decembrie 2025, România și emisfera nordică marchează cea mai lungă noapte a anului, un moment astronomic care dă startul iernii și care, de milenii, este însoțit de mituri și ritualuri străvechi. Solstițiul de iarnă, care va avea loc la ora 17:03, ora României, este acompaniat de tradiții care reflectă dorința oamenilor de a găsi protecție și noroc în cele mai întunecate nopți ale anului.
În trecut, oamenii sacrificau animale pentru protecția comunității, iar mai târziu această practică a fost înlocuită cu sacrificii simbolice, cum ar fi tăierea și arderea unui brad sau a unui stejar. În unele sate, oamenii urcau pe dealuri cu torțe aprinse pentru a întâmpina răsăritul Soarelui, iar aceste ritualuri erau însoțite de petreceri, rugăciuni și dansuri menite să aducă protecție și prosperitate comunității.
Astfel, solstițiul de iarnă rămâne un moment în care astronomia se împletește cu tradiția și credințele străvechi, oferind oamenilor ocazia să celebreze lumina în mijlocul întunericului și să reconfirme legătura lor cu ciclurile naturii și ale vieții.