Silviu Vexler rupe portretele în Parlament

Pe 17 decembrie 2025, la dezbaterea din Camera Deputaţilor a celui de-al doilea proiect de lege privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, deputatul Silviu Vexler a mutat de la pupitru un afiş cu portretele unor personalităţi ale culturii române, precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Ioan Slavici și Mihail Kogălniceanu. Momentul a fost marcat de tensiuni, Vexler rupând afişul după ce un alt parlamentar l-a readus pe pupitru, motivând că aceste figuri sunt acuzate de xenofobie și antisemitism. "A fost o reacţie instinctivă şi spontană la agresiunea verbală interminabilă, la tentativa de a fi lovit, la ura şi ameninţările cu moartea îndreptate împotriva mea şi a familiei", a declarat Vexler după incident. Acest gest a stârnit reacţii puternice în spaţiul public, iar Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a ieșit în apărarea sa, afirmând că Vexler a devenit "ținta unei campanii de ură".

Institutul a subliniat că, în ultimele 48 de ore, manifestările antisemite au crescut semnificativ pe rețelele de socializare, instigările fiind de o violență maximă. "Pretextul îl reprezintă mesajele emise de membri ai partidelor din opoziţie ca urmare a gestului deputatului Vexler, ceea ce reflectă o atmosferă ostilă în Parlament", au adăugat reprezentanții institutului. De asemenea, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a condamnat vehement manifestările antisemite și a cerut sancționarea gesturilor iresponsabile la adresa memoriei victimelor Holocaustului.

Președintele Nicușor Dan a criticat în trecut inițiativa legislativă, contestând prima formă a legii care modifica OUG 31/2002 și Legea 157/2018, care interzice organizațiile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Argumentele sale s-au bazat pe dreptul la informație și accesul la cultură, menționând, de exemplu, că poeziile lui Mihai Eminescu ar putea fi interzise. "Legea Vexler" a fost votată în decembrie 2025 în forma inițială, impunând pedepse mult mai severe pentru constituirea, inițierea sau sprijinirea organizațiilor extremiste, cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Legea prevede, de asemenea, pedepse pentru distribuirea materialelor cu conținut extremist și pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid. Aceste fapte pot fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar negarea Holocaustului poate atrage pedepse de la 6 luni la 3 ani. Criticile la adresa legii subliniază riscul de interpretare abuzivă, președintele Dan atenționând că ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. El a adăugat că România are nevoie de un echilibru în aplicarea legii, subliniind că multe opere literare conțin idei xenofobe.

Acțiunea lui Vexler a generat un val de reacții variate în mediul online, inclusiv comentarii care pun la îndoială cunoștințele culturale ale parlamentarilor și nivelul de educație al populației. Un utilizator de pe platformele sociale a scris: "Cum să fie afectată literatura, când majoritatea nu au citit altceva decât balivernele de pe Facebook?". Alt comentator a subliniat pericolul de a renega istoria și a pune sub semnul întrebării dreptul la citare al unor personalități literare. Aceste reacții reflectă o societate divizată pe tema antisemitismului și a modului în care istoria și cultura sunt percepute în prezent.

În concluzie, incidentul din Parlament și reacțiile ulterioare subliniază o problemă profundă legată de educație și cunoaștere în România, precum și impactul pe care legislația antisemită îl va avea asupra societății. Este esențial ca dezbaterile pe această temă să continue, pentru a găsi un echilibru între protejarea memoriei victimelor Holocaustului și respectarea libertății de exprimare.

Următorii pași implicați în acest proces ar trebui să includă dialogul între diferite părți implicate, inclusiv societatea civilă, instituții educaționale și autoritățile legislative, pentru a asigura o înțelegere comună și o abordare eficientă a problemelor legate de antisemitism și extremism în România.