Impactul asupra locurilor de muncă
Într-o declarație recentă la Strasbourg, eurodeputatul Andi Cristea a subliniat că Europa riscă să piardă teren în cursa tehnologică pentru inteligența artificială (AI), afirmând: "Europa a pierdut cursa pentru Inteligența Artificială". Această observație vine pe fondul unei analize a impactului AI asupra pieței muncii, în contextul în care Europa se confruntă cu o competiție acerbă din partea tehnologiilor americane și asiatice. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, utilizarea AI în Uniunea Europeană este în creștere, dar România se situează pe ultimele locuri în privința adoptării acestor tehnologii.
Conform datelor Eurostat, în 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de inteligență artificială, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Comparativ, în Danemarca, 48,4% dintre cetățeni au utilizat AI, iar media europeană este de 32,7%. Această discrepanță subliniază provocările cu care se confruntă România în domeniul competențelor digitale și al utilizării tehnologiilor avansate.
Andi Cristea a evidențiat faptul că Europa nu produce marile tehnologii AI, ci se concentrează pe reglementarea acestora, ceea ce poate duce la o pierdere a competitivității pe piața globală. "Fără o strategie agresivă în domenii precum AI, cloud, semiconductori, riscul este ca acest declin să continue", a subliniat el. Aceasta aduce în discuție necesitatea de a dezvolta politici economice care să sprijine inovația și să stimuleze investițiile în tehnologiile emergente.
Pe lângă provocările de ordin tehnologic, există și o dimensiune socială importantă. Utilizarea AI în România este adesea asociată cu căutarea de răspunsuri la dileme personale, cum ar fi întrebările legate de fidelitatea partenerilor. Potrivit psihologului Cristian Grigore, "la cabinet întâlnesc foarte multe persoane care utilizează inteligența artificială în luarea deciziilor personale". Această tendință sugerează o acceptare a AI în viața cotidiană, dar ridică și întrebări etice cu privire la dependența de aceste tehnologii în deciziile importante.
Sociologul Ciprian Iftimoaei a subliniat că "utilizarea inteligenței artificiale a devenit o practică curentă pentru aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene". Această statistică evidențiază o diferență semnificativă între România și alte state membre, unde competențele digitale sunt mai bine dezvoltate. În timp ce în alte țări europene AI este folosită în mod activ în educație și la locul de muncă, România trebuie să abordeze deficitul de competențe digitale pentru a nu rămâne în urmă.
În ceea ce privește utilizarea AI în educație, datele sugerează că profesorii din România se confruntă cu provocări în integrarea acestor tehnologii. În timp ce la nivel european, 32% dintre profesori au folosit AI, în România procentul este semnificativ mai mic. Aceasta indică o necesitate urgentă de formare profesională pentru cadrele didactice, astfel încât să poată utiliza AI pentru a sprijini procesul de învățare al elevilor.
La nivelul întreprinderilor, utilizarea AI a crescut, cu 20% dintre companiile din Uniunea Europeană cu 10 sau mai mulți angajați integrând aceste tehnologii în activitățile lor. Cu toate acestea, România se află în continuare în urma altor state europene, cu o rată de adoptare de doar 5,2%. Această situație evidențiază necesitatea unei strategii naționale care să încurajeze adoptarea tehnologiilor digitale și să sprijine dezvoltarea competențelor necesare în piața muncii.
În concluzie, impactul inteligenței artificiale asupra economiei și societății românești este profund, dar complex. Fără o abordare strategică și investiții în educație și tehnologie, România riscă să devină o piață de consum pentru tehnologii dezvoltate în alte regiuni ale lumii.
Următorii pași ar trebui să includă dezvoltarea de politici care să sprijine inovarea, educația digitală și integrarea AI în toate sectoarele economiei, pentru a asigura un viitor competitiv pentru România în era digitală.