Analiză comparativă 2025
Datele publicate de Eurostat arată că 14% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au abandonat școala, universitatea sau formarea profesională cel puțin o dată în viață. În România, rata abandonului școlar se situează la 1,5%, conform datelor din 2025. "Aceste cifre reflectă nu doar problemele economice, ci și contextul social al fiecărei țări", a declarat Ana Maria Ionescu, expert în politici educaționale la Ministerul Educației.
Potrivit Euronews, 43% dintre cazurile de abandon școlar au loc în momentul în care elevii își dau seama de dificultatea unui curs urmat sau când nu le sunt satisfăcute așteptările. Acest procent se ridică la 50% în cazul studiilor postliceale. De asemenea, se observă că în multe state membre ale Uniunii Europene, aspectele financiare nu sunt principalele motive invocate pentru abandonarea studiilor.
Rata abandonului școlar variază mult în cadrul blocului UE. Olanda ocupă prima poziție în clasament, cu 32,2% dintre elevi abandonând școala prematur. Țara este urmată de Danemarca, pe locul 2, cu o rată de abandon școlar de 27,1%, iar Luxemburgul se află pe locul al treilea, cu 24,8%. Alte țări cu rate de abandon școlar de peste 20% includ Estonia, Austria, Finlanda, Norvegia și Belgia.
România, cu o rată a abandonului școlar de 1,5%, se află la polul opus. Totuși, 22% dintre cei care au renunțat spun că au făcut acest lucru din lipsă de resurse. Aceasta subliniază un paradox, având în vedere că România are, de asemenea, a doua cea mai mică pondere a cheltuielilor din PIB pentru educație în Uniunea Europeană. Potrivit unui raport al Ministerului Educației, cheltuielile cu educația se ridică la doar 3,5% din PIB.
Vecinii bulgari raportează o situație similară, cu o rată de abandon școlar de 3,5%. Însă, 30% dintre aceștia invocă probleme legate de accesibilitate, ceea ce îi face să fie cei mai afectați din acest punct de vedere în UE.
Motivele care stau la baza abandonului școlar sunt diverse, incluzând factori economici și sociali. De exemplu, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS), 18,5% dintre tineri au abandonat școala din motive personale, iar 14% au preferat să se angajeze. De asemenea, 8% au fost nevoiți să renunțe din cauza unei boli sau a unui handicap.
Deși datele Eurostat nu au ținut cont în mod specific de sănătatea mintală, experții consideră că aceasta poate constitui un alt motiv relevant al abandonului școlar. "Este esențial să ne concentrăm asupra sănătății mintale a elevilor, deoarece aceasta poate influența semnificativ capacitatea lor de a continua studiile", afirmă Dr. Maria Popescu, psiholog la Universitatea din București.
În concluzie, analiza ratei de abandon școlar în Uniunea Europeană scoate în evidență atât progresele, cât și provocările cu care se confruntă România. Deși rata scăzută de abandon școlar este un semn pozitiv, există încă probleme de accesibilitate și resurse care trebuie abordate.
Următorii pași ar trebui să includă creșterea investițiilor în educație și promovarea inițiativelor care să sprijine elevii în dificultate.