Critici la adresa UE și a Kievului
Vineri, 19 decembrie 2025, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a provocat controverse prin afirmațiile sale privind războiul din Ucraina, punând sub semnul întrebării cine a început conflictul dintre Rusia și Ucraina. Orbán a declarat că liderii Uniunii Europene își justifică sprijinul pentru Ucraina prezentând-o ca o țară mică atacată, afirmând: „Desigur, nu este chiar atât de mică. Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței.” Aceste cuvinte au fost rostite în contextul unei întâlniri la Bruxelles, unde liderii europeni discutau despre sprijinul financiar acordat Ucrainei.
Declarațiile lui Orbán au generat reacții puternice, ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha, răspunzând pe rețelele de socializare, spunând că „la fel de «neclar» a fost și pentru conducerea Ungariei în 1939”, referindu-se la evenimentele istorice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Această polemică a avut loc în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin a susținut o conferință de presă, apărând „operațiunea militară specială” din Ucraina, susținând că Rusia nu este responsabilă pentru moartea civililor, deoarece nu a început războiul.
În plus, Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, care include un împrumut de 90 de miliarde de euro, consolidându-și astfel poziția sceptică față de Ucraina și subliniind diviziunile din Uniunea Europeană. Conform unei declarații din Consiliul European, împrumutul ar urma să fie garantat de rezervele bugetului UE și să fie utilizat pentru a sprijini economia Ucrainei în fața invaziei ruse.
Orbán a continuat să critice asistența financiară oferită Ucrainei, numind-o o „decizie extrem de proastă” și o risipă de bani. El a reiterat că utilizarea activelor ruse înghețate ar echivala cu o „declarație de război” împotriva Rusiei, subliniind că Occidentul nu poate continua un conflict militar fără a se implica financiar. „Ei mănâncă liniștiți micul dejun acasă, beau cafeaua și se gândesc cât de moral este să ajuți o țară mică care a fost atacată, deși nu este chiar atât de mică, și nu este clar cine a atacat pe cine”, a adăugat Orbán.
Criticii lui Orbán au subliniat că aceste declarații ar putea afecta relațiile Ungariei cu aliații din Uniunea Europeană și cu Ucraina. Experți în politică internațională, precum László Békés de la Institutul de Politică Externă din Budapesta, consideră că astfel de poziții pot duce la o izolare mai mare a Ungariei pe scena europeană. „Ungaria trebuie să fie conștientă de consecințele acestor declarații și de impactul pe care îl pot avea asupra relațiilor sale cu partenerii din UE”, a declarat Békés.
Pe de altă parte, susținătorii lui Orbán afirmă că criticile sale reflectă o poziție realistă în fața situației complexe din Ucraina. „Este important să avem o discuție deschisă despre conflictul din Ucraina și să nu ne lăsăm influențați de narațiunile dominante din Occident”, a declarat un analist politic din Budapesta, preferând să rămână anonim.
Acest conflict de opinie subliniază diviziunile din Uniunea Europeană cu privire la războiul din Ucraina și la sprijinul acordat Kievului. Pe măsură ce războiul continuă, este esențial ca liderii europeni să găsească un teren comun pentru a aborda această criză, care are implicații nu doar pentru Ucraina, ci și pentru stabilitatea regiunii și pentru relațiile internaționale.
În concluzie, declarațiile lui Viktor Orbán aduc în prim-plan tensiunile din cadrul Uniunii Europene cu privire la războiul din Ucraina și subliniază necesitatea unui dialog mai constructiv între statele membre.
Este de așteptat ca discuțiile privind sprijinul financiar pentru Ucraina să continue în următoarele săptămâni, iar pozițiile divergente să fie un subiect central în întâlnirile viitoare ale liderilor europeni.