Românii din diaspora au trimis acasă 60 miliarde euro

Românii care lucrează în străinătate au trimis în țară, de-a lungul timpului, mari sume de bani. Potrivit unei analize realizate de Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR, românii din afara țării au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025. "Această sumă este de peste două ori mai mare decât valoarea iniţială a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)", afirmă Popa într-o postare pe rețeaua LinkedIn. În 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. Suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor.

În analiza sa, Cristian Popa subliniază stabilitatea şi rezilienţa acestor fluxuri financiare. "Cei plecaţi nu au uitat de 'acasă'. La capitolul plăţi, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste nivelul din anul precedent", a precizat oficialul BNR. Aceasta sugerează un net de aproximativ 5 miliarde de euro, dar se observă o încetinire a încasărilor în prima jumătate a anului 2025, în timp ce plățile accelerează. "O estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an", scrie Popa.

Analizând structura geografică a încasărilor, aproape jumătate din totalul remiterilor provine din Regatul Unit și Germania. "Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări", subliniază Popa. Aceasta se datorează creşterii rapide a comunităţii de români în Regatul Unit după 2014 și veniturilor medii mai ridicate obținute acolo.

Popa mai menţionează că, în perioada recentă, românii din Irlanda, deși puțini numeric, trimit sume considerabile acasă. "Românii ştiu să se orienteze şi să muncească acolo unde productivitatea lor este recompensată mai bine", subliniază el. Pe de altă parte, România devine treptat nu doar destinatar al remiterilor, ci și țară de origine a acestora. Începând din 2022, se observă un trend ascendent al remiterilor din România către exterior, care a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani.

"Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1", explică Popa. Acest fenomen este așteptat să continue, dat fiind că deficitul de forță de muncă internă persistă, iar companiile recrutează tot mai mulți muncitori străini. "Fără ei, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump", afirmă oficialul BNR.

La nivel macroeconomic, remiterile contribuie la reducerea deficitului de cont curent și îmbunătățesc stabilitatea monedei naționale. Totuși, Popa atrage atenția că dependența de aceste sume nu înlocuiește politicile publice eficiente. "Remiterile protejează frecvent de cele mai grave efecte ale sărăciei, dar nu pot compensa exodul de forță de muncă", concluzionează el.

Pe termen lung, legătura între generațiile tinere din diaspora și România ar putea slăbi, ceea ce ar putea duce la o scădere graduală a remiterilor. "Când aceste condiții se aliniază, rezultatul înseamnă încasări de aproape 7 miliarde de euro pe an, bani care țin multe familii pe linia de plutire", adaugă acesta. Cristian Popa subliniază că, în spatele fiecărui transfer se află o poveste, cuiva îi e dor de casă, iar aceste transferuri sunt esențiale pentru multe familii din România.

În concluzie, remiterile rămân un element crucial în economia românească, dar nu trebuie să fie privite ca o soluție pe termen lung pentru problemele economice structurale ale țării.

Este esențial ca România să dezvolte politici care să încurajeze întoarcerea românilor acasă și să optimizeze utilizarea acestor fonduri pentru dezvoltarea economică durabilă.